NO COMMENT !

Legamantul francmason care ne ajuta si pe noi sa intelegem de ce existenta noastra e asa de neinteles…





" "Iluzia acesta va fi atât de mare, atât de vasta incat va scăpa percepţiei lor. Cei care o vor vedea, vor fi vazuti ca nebuni.


Vom crea fronturi separate, pentru a-i împiedica să vadă legătura dintre noi. Ne vom comporta ca si cum noi nu avem nici o legatura cu păstrarea vie a iluziei.


 Scopul nostru va fi realizat picătură cu picătură, astfel încât să nu aducă suspiciuni asupra noastră. Acest lucru ii va împiedica, de asemenea, sa vada schimbările în timp ce acestea apar.


Vom sta mereu deasupra câmpului relativ al experienţei lor pentru ca noi ştim secretele absolutului. Vom lucra împreună întotdeauna şi vom rămâne obligati prin sânge şi prin păstrarea secretului. Moartea va veni la cel care vorbeşte.


Vom păstra durata vieţii lor scurtă şi minţile lor slabe în timp ce pretindem că facem exact opusul. Vom folosi cunoştinţele noastre ştiinţifice şi tehnologice în moduri subtile astfel că ei niciodată nu vor vedea ce se întâmplă."


Vom folosi metale usoare, acceleratoare de imbatranire si sedative în alimente şi apă si, de asemenea, în aer. Acestia vor fi inconjurati de otrăvuri oricum s-ar invarti. Metalele usoare ii vor face să-şi piardă minţile. Vom face promisiunea de a gasi un leac prin fronturile noastre numeroasele, dar ii vom hrani cu si mai multa otravă.


Otrăvurile vor fi absorbite prin pielea şi gura lor, le vor distruge mintea  şi sistemele de reproducere. Datorita tuturor acestora, copiii lor vor fi născuti morti, iar noi le vom ascunde aceste informaţii. Otrăvurile vor fi ascunse în tot ceea ce îi înconjoară, în ceea ce beau, mananca, respira şi utilizează.


Noi trebuie să fim geniali în eliberarea otrăvurilor pentru că ei pot vedea de departe. Noi ii vom învăţa ca otrăvurile sunt bune, cu imagini distractive şi tonuri muzicale.( publicitatea- n.m). Ei vor conta pe ajutorul lor. Ii vom înrola pentru a împinge otrăvurile noastre.


Vor vedea produsele noastre fiind folosite în filme şi vor creşte obişnuiţi  cu ele şi nu vor şti niciodată efectul lor adevărat. Când vor naste, vom injecta otrăvurile în sângele copiilor lor şi ii vom convinge ca e pentru binele lor. Vom începe de timpuriu, cand minţile lor sunt tinere, vom ţinti copiii cu ceea ce majoritatea copiilor iubesc, dulciurile.


Cand dintii lor se vor caria,  le vom umple cavitatile cu metale, care  le vor ucide mintea şi fura viitorul. Atunci când capacitatea lor de a învăţa a fost afectată, vom crea medicamente care ii vor face mai bolnavi şi vor cauza alte boli, pentru care vom crea şi mai multe medicamente . Ii vom face docili şi slabi în faţa noastră, prin puterea noastră. Ei vor creşte deprimati, lenti şi obezi, iar atunci când vin la noi pentru a ii ajuta, noi le vom da  mai multa otravă.


Le vom concentra atenţia faţă de bani şi bunuri materiale astfel că multi  nu se vor conecta cu Creatorul lor niciodată. Le vom distrage atentia cu curvie, plăceri externe şi jocuri astfel că niciodată nu vor putea fi una cu creatorul lor. Minţile lor vor face parte din noi şi vor face aşa cum le spunem.


În cazul în care aceştia refuză vom găsi modalităţi de a pune în aplicare tehnologia de alterare a mintii în vieţile lor. Vom folosi frica ca armă a noastra. Le vom stabili guvernele şi le vom stabili si opozantii.


Noi vom coordona ambele părţi.


 Vom ascunde întotdeauna obiectivul nostru, dar ne vom indeplini planul. Acestia vor presta munca pentru noi şi noi vom prospera de pe urma trudei lor.


Familiile noastre nu se vor amesteca niciodata cu ale lor. Sângele nostru trebuie să fie pur întotdeauna, pentru că  aceasta este datina.


Ii vom face sa se ucida reciproc, atunci când sunt incomozi pentru noi. Ii vom păstra separati de Creator prin dogma şi religie. Noi vom controla toate aspectele vieţii lor şi le vom spune ce să creada şi cum.


Ii vom ghida cu amabilitate şi uşor, permiţându-le să creada că se ghideaza ei înşişi. Vom aţâţa animozitatea între ei prin intermediul facţiunilor noastre. Atunci când o lumina va străluci printre ei, o vom stinge prin ridicol sau deces, ori dintre acestea care se potriveste cel mai bine pentru noi. Ii vom face sa se spintece unul pe altul. Sa-si uite inimile şi sa-si ucida proprii copii. Vom realiza acest lucru utilizand ura ca aliata a noastra si  furia ca prietena a noastra. Ura ii va orbi în totalitate şi niciodată nu vor vedea că, prin conflictele lor noi vom aparea ca si conducători ai lor. Acestia vor fi ocupati sa se ucida reciproc. Se  vor scălda în propriul sânge şi isi vor ucide vecinii, atât timp cât noi vom crede de cuviinţă.


 Vom beneficia foarte mult de pe urma asta, pentru că ei nu ne vor vedea deoarece  nu pot să ne vada. Vom continua să prosperam din războaiele şi moartea lor.


Vom repeta aceasta inca si inca, până când obiectivul nostru final este realizat.


Vom continua să-i facem să trăiască în frică şi mânie in ciuda a ce aud şi vad. Vom folosi toate instrumentele pe care le avem pentru a realiza acest lucru. Instrumentele ne vor fi furnizate de către munca lor. Ii vom face sa se urască pe ei înşişi şi pe vecinii lor.


Vom ascunde întotdeauna adevărul divin de ei, cum că toţi suntem una. Acest lucru ei nu trebuie să-l ştie niciodata!


Ei nu trebuie să ştie că culoarea? este o iluzie, ei trebuie să gândească întotdeauna ca ei nu sunt egali?. Picătură cu picătură, picătură cu picătură, vom avansa obiectivul nostru. Le vom prelua terenurile, resursele şi bogăţiile pentru a exercita un control total asupra lor.


Noi ii vom înşela în a accepta legi care le vor fura si libertatea putina pe care o vor avea. Vom stabili un sistem monetar care-i va îngenunchea pentru totdeauna, menţinându-le şi copiii în datorii.


Atunci când acestia se vor aduna împreună, ii vom acuza de crime  şi vom prezenta o poveste diferită pentru lume, pentru ca noi suntem proprietarii intregii mass-media.


Vom folosi mass-media noastră pentru a controla fluxul de informaţii şi sentimentele lor în favoarea noastră. Când acestia se vor ridica împotriva noastra ii vom zdrobi ca pe nişte insecte, pentru că ei sunt mai puţin decât atât. Acestia vor fi neajutorati in a face ceva pentru că ei nu vor avea arme.


Vom angaja cativa din propriile lor randuri pentru a ne indeplini planurile, le vom promite viaţa veşnică, dar ei nu vor avea niciodată  viaţa veşnică pentru că ei nu sunt dintre noi. Recrutii se va numi "initiates" şi vor fi îndoctrinaţi să creada in false rituri de trecere la taramurile mai mari. Membrii acestor grupuri vor cred că ei sunt una cu noi neştiind niciodată adevărul.


 Ei nu trebuie să înveţe acest adevăr, pentru că ei se vor întoarce împotriva noastră.


Pentru munca lor, aceştia vor fi recompensati cu lucrurile pământeşti şi titluri de marire, dar niciodată nu vor deveni nemuritori şi nu vor merge alături de noi, niciodată nu vor primi lumina si nu vor călători la stele. Ei nu vor atinge niciodată taramurile mai inalte, pentru ca crimele savarsite le vor împiedica trecerea la starea de iluminare.


 Acest lucru ei nu-l vor şti niciodată. Adevărul va fi ascuns în faţa ochilor lor, atât de aproape că nu vor putea să se concentreze pe el pana cand, desigur, va fi prea tarziu pentru ei. Oh, da, o aşa MARE iluzie de libertate va fi, că niciodată nu vor şti că sunt sclavii nostri.


Când toate vor fi la locul lor, realitatea pe care le-am creat-o va fi propriul lor stapan. Această realitate va fi închisoarea lor. Ei vor trăi în auto-iluzie. Atunci când scopul nostru va fi realizat o nouă eră a dominaţiei va începe. Minţile lor vor fi subordonate credinţelor lor, credinţe pe care noi le-am stabilit din timpuri străvechi.


Dar, în cazul în care vreodată vor afla ca sunt egalii nostri, noi vom pieri atunci. ACEST LUCRU EI NU TREBUIE  SA-L AFLE NICIODATA.


Dacă vreodată vor afla că împreună ne pot învinge, ei vor lua măsuri.


 Ei nu trebuie niciodată, niciodată sa afle ce am făcut, pentru că dacă vor afla, nu vom avea un loc unde sa fugim, pentru că le va fi uşor sa vada cine suntem în momentul în care valul a căzut. Acţiunile noastre vor dezvalui cine suntem şi ei ne vor vâna pe rand şi nici o persoană nu ne va da adăpost.


 Acesta este legământul secret in care vom trăi tot restul vieţii noastre actuale şi viitoare, pentru ca această realitate va transcende multe generaţii şi durate de viaţă.


Acest legământ este sigilat cu sânge, sângele nostru. Al nostru, al celor care din cer pe pământ am venit.


Acest legământ nu trebuie niciodată, niciodată să fie cunoscut ca exista. El nu trebuie niciodată, niciodată să fie scris sau vorbit pentru ca în acest caz, conştiinţa va face pui si va elibera furia Creatorului PRIMORDIAL peste noi şi vom fi aruncati in adâncimile de unde am venit şi vom rămâne acolo până la sfarsitul infinitului în sine."



Material primit pe mail. Autor necunoscut!

Cat de greu e un pahar cu apa?

Intr-una din zile, profesorul a venit la facultate, tinand mana in sus, cu un pahar plin cu apa.
- Cat cantareste acest pahar?, a intrebat profesorul.
- 150 gr, 300 gr, au raspuns studentii
- Nu pot afla exact ce greutate are daca nu il cantaresc, a raspuns profesorul. Dar ce se va intampla daca tin paharul in mana timp de 5 minute?
- Nimic! au raspuns studentii
- Ce se va intampla daca tin paharul in mana timp de o ora?
- O sa simtiti furnicaturi in mana dreapta! au raspuns studentii
- Foarte bine! Si ce o sa se intample daca il tin asa o zi intreaga?

Unul dintre studenti a intervenit - O sa va amorteasca bratul! O sa va tremure tot corpul! Probabil o sa paralizati si vom fi nevoiti sa chemam ambulanta!, toti colegii au ras.
- Foarte bine! Dar pe tot parcursul acestei zile, greutatea paharului se va schimba?
- Nu! au raspuns studentii
- Atunci de ce bratul meu va avea de suferit?
In clasa s-a lasat liniste…
- Ce ar trebui sa fac pentru a scapa de durere?
- Puneti paharul acela jos! A strigat unul dintre studenti

Problemele pe care le intalnim in viata respecta acelasi principiu.
Tineti-le cu voi cateva minute si vi se vor parea minore!
Pastrati-le cateva ore si va vor macina! Dupa cateva zile, va vor paraliza si nu veti mai fi in stare sa faceti nimic!

Asa ca LASA PAHARUL JOS chiar in clipa asta, si dupa un timp vei putea privi aceste “probleme” ca pe oportunitati.

UNDE ESTE ATENTIA, ACOLO SE INDREAPTA SI ENERGIA!

Eliminarea pe cale naturala a pietrelor de la ficat si fiere

Ceea ce medicii nu o sa va spuna niciodata!!! Cauza majoritatii bolilor!



In sfarsit am gasit o reteta completa de eliminare a pietrelor de la bila. Aceasta reteta o recomandam si eu de cca. 20 de ani celor interesati sa scape de pietre fara a da bila afara(operatie). Foloseam si eu sarea amara, uleiul de masline, zeama de lamaie si sucul de mere, dar simteam ca mai trebuiesc aduse niste imbunatatiri la aceasta metoda pentru ca eliminarea calculilor de colesterol sa se faca fara dureri.
Aceasta metoda de eliminare a pietrelor  o recomand cu multa caldura, daca vreti sa o folositi si aveti curajul si increderea necesare.
Va rog sa o recomandati si altora. Cititi mai jos cum se procedeaza(preluare).
Bebe



Sa va povestesc cum am ajuns sa descopar ceea ce nici un medic nu o sa va spuna niciodata. In timpul unei vizite medicale anuale de medicina muncii, un medic mi-a recomandat sa fac si o ecografie abdominala, deoarece e oricum introdusa in abonament si nu strica (Probabil avea target la vanzare :)). Asa, ca am luat decizia sa ma mai verific si eu, ca oricum rau nu are ce sa-mi faca. Si asa imi luasera si sange si eram lihnit de foame. Doar ca, am fost total, luat prin surprindere, cand medicul mi-a spus ca am pietre.
-Poftim?
-Da, doua pietre de 13 milimetri in colecist ( a se intelege fiere). Si mi-a mai si spus amuzat ca trebuie sa ma operez si sa scot fierea.
Va dati seama, dintr-un tanar plictisit, care se vaita de mama focului ca trebuie sa piarda timp si sange pentru companie, dintr-o data am devenit un tanar  mult, mult mai vioi si mai agitat. Adica pe scurt am sarit ca ars.
-Ce? Eu? Operatie? Dar sunt sanatos tun!

Ma rog, socul, pana la urma a trecut si dupa ce am consultat cam toti medicii pe care i-am gasit si dupa ce am mai incercat vreo trei ecografe (ca nu se stie niciodata), m-am resemnat.
Pe scurt, am inceput sa caut alert pe internet, metode alternative de eliminare a pietrelor.De stiu ca beau si ghintura si tot nu ma operez,mi-am zis.
Am cautat o saptamana prin site-ul revistei, pe care o citesc toate babele, adica Formula As. Pana la urma am gasit o metoda naturista a lui Valeriu Popa prin numarul 379. Vai cat de mult mi-a luat s-o gasesc! Toata lumea multumea ca a scapat de pietre fara operatie, dar nimeni nu dadea si reteta. Imi venea sa ma duc la redactie si sa dau cu ei de pamant. Pana la urma am gasit-o. Pe scurt, trebuia sa bei ulei, cu suc de lamai si sa pui caldura. Mi s-a parut buna cura, dar am zis totusi sa mai caut. Am gasit ca in Grecia antica se mai purta cura de ulei de masline cu lamaie. Scoteai niste chestii verzi din tine si te vindecai si de alte boli. Am rascolit tot internetul, tot Youtube-ul. Am vazut toate grozaviile pamantului, de la operatii laparoscopice inregistrate, la tipi care se lasau filmati de neveste in timp ce tineau o cura, pana la nu stiu ce experti in pietre. Pana la urma, pe Youtube am dat de un interviu in engleza, cu un tip, un american, ce facuse o emisiune la TV acum vreo 15 ani. Ce mi-a placut la el, e ca parea serios si cu bun simt. Adica omul chiar parea foarte bine documentat. Arata in acelasi timp diapozitive si parea logic in cam tot ce zicea. Am aflat o groaza de informatii noi despre ficat si fiere. Cica pietrele de fapt sunt in ficat, sunt invizibile le ecograf si abia apoi cad in fiere. Spunea ca noi avem in ficat mii de astfel de pietre si pietricele si ca aceste blocaje sunt sursa tuturor bolilor, caci, ficatul nu mai poate elimina toxinele, care se depoziteaza in alte organe. Parea foarte bine documentat. Oricum, ceea ce m-a interesat pe mine, a fost ca se pare ca stia cum sa scoata pietrele din fiere, fara durere si experimentase pe multi oameni si chiar scrisese o carte. Asa ca i-am cautat cartea, am citit-o si mi-am dat seama ca e aceeasi cura pe care o vazusem la noi in Romania, pe Formula As, numai ca tipul descoperise si o substanta care dilata canalele, astfel incat pietrele sa iasa cat mai usor, sarea amara - sulfat de magneziu.

Au urmat saptamani de rascoliri interioare, calcule, documentari, planuri de operatii realizate de urgenta, in caz ca ceva mergea rau, etc. Am incercat sa discut si cu medicii, dar toti erau categorici, numai si numai operatie. Cand le spuneam ca am vazut eu ceva pe net, se zburleau la mine. Ma speriau si ma avertizau sa nu cumva sa incerc cura pe care o vazusem eu pe net, ca mi se pot intampla toate grozaviile pamantului (de la a ma face complet galben, adica icter, pana la operatii de urgenta cu taietura de 10 centimetri sau mai mult). Oricum, daca ceva mergea rau, puteam sta maxim 3 zile, si apoi, musai operatie.
Ma rog, pana la urma, m-am gandit ca oricum trebuia sa ma operez. Asa ca, mi-am facut cruce, am stat o zi nemancat si am baut sarea aia amara si uleiul ala. Dupa ce am baut uleiul, nu prea mi-a mai fost asa de bine. Nu aveam dureri, dar era o senzatie de rau, de greata de la uleiul ala. Asta a durat, pana am eliminat toate pietrele. Dupa, parca renascusem. Aveam atata energie, de parca zburam. Probabil ca am eliminat raul din mine. Desi, n-as crede. Deci, va spuneam ca am doua pietre de 13 milimetri. Ei bine, spre surprinderea mea, tin sa va spun, ca am eliminat nu doua, nu trei, ci vreo 50 de pietre verzulii, cu dimensiunea intre 13 si 15 milimetri si alte cateva sute mai micute.

Bineinteles ca mi-am facut ecograf a doua zi, sa vad daca nu a ramas vreuna blocata pe undeva. Totul era in ordine, numai ca ficatul se desumflase cu vreo 3 centimetri. De a doua zi, am inceput sa ma simt si mai bine, sa fiu mult mai vioi, sa gandesc mult mai clar, sa am mai multa energie.
Deci, pe pielea mea, am testat si mi-am demonstrat, ca noi, de fapt avem ficatul infundat cu o gramada de pietre de colesterol si functionam cam la jumatate de capacitate tot timpul. Aveti mai jos, cateva informatii despre ficat, iar la final cura. Ca m-am jurat, ca eu, o s-o atasez tot timpul, ca s-o gaseasca omul, cand are nevoie de ea.
Pentru mai multe informatii cautati: Formula AS nr. 379 sau cartea The Amazing Liver Cleanse- autor Andreas Moritz. Link filmulet:

Eu mi-am facut datoria, de a da informatia mai departe.
Multa sanatate!



Ficatul este un organ extrem de important in organism si are un rol esential in digestie si in asigurarea nutrientilor catre celulele corpului, dar si in detoxifiere, curatarea sangelui de toxine, metale grele, virusi, paraziti, etc.
Ficatul are rolul de a metaboliza lipidele in exces, de a elimina din organism diverse E-uri alimentare, multiple feluri de chimicale ascunse in semipreparate sau chiar in alimente proaspete. De asemenea metabolizeaza si alcoolul introdus in organism.
Ficatul are control direct asupra cresterii si functionarii fiecarei celule din corpul uman.
Daca ficatul nu mai functioneaza normal, toate celulele corpului nu vor mai primi o cantitate suficienta de nutrienti, nu vor elimina deseurile produse, toxinele, si nu vor comunica la fel de bine cu sistemul nervos sau endocrin.
Chiar si daca numai 40% din ficat functioneaza normal, analizele pot iesi bune. Dar apar tot felul de boli in organism.
Ficatul are doi lobi si arata ca doi copaci cu ramurile goale pe dinauntru. Pe langa rolul de procesare a nutrientilor, de metabolizare si anulare a substantelor toxice, precum alcoolul, fiecare celula preia din sange si toxinele, pe care le elimina impreuna cu bila in canalele acestea mici ce strabat intreg ficatul. Toate aceste ramurele goale pe dinauntru se unesc in canale mai mari, apoi se unesc in doua canale principale, ce vin de la fiecare lob al ficatului si apoi se unesc intr-un singur canal biliar. Acest canal biliar comun, conduce bila catre fiere (colecist), care este o punga sub ficat. Bila, este ca un gel uleios galben-verzui, care curge incet de la fiecare celula si se scurge pana jos in fiere. Bila are rolul de a ajuta in procesarea hranei. In momentul in care hrana ajunge in stomac, imediat, fierea se contracta si arunca toata bila in restul de canal biliar comun (circa 10 centimetri), si apoi ajunge in intestinul subtire. In momentul in care hrana ajunge in intestinul subtire, bila trebuie sa fie prezenta, altfel nu va fi procesata si va fi eliminata fara ca organismul sa retina nutrientii necesari. Ficatul secreta cam un litru si jumatate de bila pe zi. Aceasta substanta este atat de pretioasa pentru organism incat nu este eliminata, ci o mare parte din ea este resorbita in intestinul gros si adusa din nou in ficat (ma rog, o parte din substantele care o compun).

Acum, o mare parte din nutrientii ce sosesc din mancarea procesata, o constituie cristalele de colesterol. Colesterolul bun este un element de baza in constructia tuturor tesuturilor. Colesterolul e prezent in orice muschi, in peretii organelor, etc. Dar colesterolul in exces este procesat de ficat, din sange si eliminat prin canalele biliare. Numai ca aceste cristale de colesterol au tendinta sa se lipeasca unele de altele, mai ales ca bila este ca un gel uleios. Astfel ca formeaza mici pietricele, care in timp, atrag tot mai multe alte cristale de colesterol si se maresc. Majoritatea pietrelor si pietricelelor din ficat sunt compuse din colesterol, o substanta care e prezenta in majoritatea organelor si muschilor, de aceea e imposibil de detectat la ecograf. La un moment dat, aceste formatiuni incep sa blocheze canalele biliare (intai pe cele mai mici si apoi si pe cele mai mari, putand chiar sa blocheze un intreg lob al ficatului). Medicul pune
diagnosticul de ficat gras sau marit si nu are nici o solutie. Ficatul se poate mari cu pana la 5-10 centimetri in acest fel. In timp, la aceste formatiuni grase adera metale grele, calciu, diverse saruri, si se calcifiaza. Abia atunci sunt observabile la ecograf. Dar, pana nu se calcifiaza, nu sunt vizibile la ecograf. Se vad doar structuri grase in ficat.
Canalalele biliare blocate pot duce la diabet, infarct sau cancer.
In momentul in care ficatul e aproape plin de pietre, incep sa mai cada din ele si acestea ajung in fiere. Dupa o masa mai grasa sau cu substante mai greu de procesat de organism, fierea se contracta mai puternic si arunca aceste pietre in canalalul biliar comun. Numai ca aici, din cauza dimensiunii lor, se pot bloca. Atunci apar durerile in partea dreapta, sau in capul pieptului. Ele sunt de multe ori confundate cu durerile de stomac, deoarece apar imediat dupa masa. Dupa ce piatra reuseste sa iasa complet, durerea inceteaza. Daca piatra se blocheaza total, bila nu mai poate iesi, aceasta ajunge in sange si omul se ingalbeneste tot (face icter). Canalul biliar comun, chiar inainte sa iasa in intestinul subtire, se uneste cu canalul de eliminare a acizilor din pancreas. Daca piatra se blocheaza aici, nici acizii pancreatici nu mai pot fi eliminati din pancreas si se ajunge la pancreatita, care este o afectiune foarte grava. Oricum, in ambele afectiuni,durerea este atat de mare, si de acuta, ca nu se poate sta acasa. De obicei se poate sta maxim 3 zile cu aceasta afectiune, dupa care, e necesara operatia. E o urgenta si medicina are un singur remediu: operatia. Totusi, astfel de pietre pot fi eliminate usor si rapid, daca se dilata canalul biliar comun. Cum? E foarte simplu!


Daca se dizolva 30 grame de sare amara (sulfat de magneziu - este un simplu laxativ puternic, foarte ieftin) intr-un pahar de apa si se bea, canalul biliar comun se dilata pana la aproape 3 centimetri latime. Eu zic, ca e suficient sa iasa orice piatra. De asemenea, caldura ajuta la dilatare. Oricum, medicina traditionala, imediat cum observa o piatra in fiere sau canalul biliar, are o singura solutie - operatia. Dar, in cazul in care fierea este eliminata chirurgical, bila curge in continuu, picatura cu picatura in intestinul subtire. Amestecata cu hrana, este bine tolerata de organism, dar in lipsa acesteia ea roade intestinul subtire, caci pica, exact in acelasi loc, si duce in timp la iritatii, ulceratii, cancer, etc. In plus, in momentul in care hrana ajunge in intestinul subtire, ea nu mai intalneste suficienta bila si atunci nu mai este procesata si omul mananca aproape degeaba, plus ca apar balonari, etc. De aceea medicii recomanda, acizi biliari sub forma de pastile, dupa masa, pentru tot restul vietii.
Deci, in timp, in ficat se pot strange pietre de colesterol care pot sufoca ficatul. Dar, in momentul in care ficatul nu mai functioneaza la capacitate normala nici nu isi mai indeplineste functiile cum trebuie. Pe langa faptul ca organele si celulele nu isi vor mai primi nutrientii necesari, sangele nu va mai fi detoxifiat. O gramada de toxine, metale grele, virusi, bacterii nu vor mai fi procesate si eliminate din sange. Asa ca organismul gaseste alte solutii pentru a scapa temporar de acestea. Pana cand, ficatul isi va reveni si le va elimina total din sange. Intai va incerca sa le elimine prin alte organe de excretie (rinichi, piele, respiratie). Daca nici acest lucru nu este posibil, organismul le depoziteaza in diverse zone din corp sau diverse organe. Deci, un organism cu un ficat blocat de formatiuni grase de colesterol, si care nu mai functioneaza normal, incepe sa depoziteze toxinele in diverse zone sau organe din corp.

Exemple:
In prima faza, apar probleme in celelalte organe de excretie (rinichi, piele, plamani), care se confrunta cu un surplus de toxine, pe care nu le poate elimina ficatul. Apoi apar probleme complexe in organism care sunt legate fie de depozitarea aiurea a diverselor toxine sau produse metabolice, fie de lipsa alimentarii cu nutrienti a celulelor sau organelor.
Daca toxinele se acumuleaza in articulatii, rezulta boli ale articulatiilor.
Una din functiile ficatului e sa sintetizeze zaharul in glucoza (principala hrana a creierului). Un ficat afectat nu mai hraneste corespunzator creierul, rezultand oboseala, depresie, si se poate ajunge in timp la boli grave ca dementa, Alzeimer, Parkinson, Scleroza multipla etc. Daca metalele grele nu mai sunt eliminate cum trebuie, cum ar fi de exemplu aluminiul, rezulta Alzeimer.
Daca ficatul nu proceseaza toate proteinele din sange, corpul incearca sa le depoziteze in sange si in peretii vaselor de sange. Creste numarul globulelor rosii. Creste nivelul de hemoglobina. Sangele devine mai gros si formeaza cheaguri care se pot bloca pe artere, vene, etc. De aici infarct sau paralizie. Sau, proteinele sunt depozitate in peretii vaselor de sange, formeaza tesuturi groase de colagen si blocheaza circulatia.
Daca colesterolul nu este eliminat cum trebuie de ficat, el ramane in vasele de sange si se depune pe peretii acestora, ingrosandu-I sau blocandu-i. Rezulta infarct, etc.
Sangele ingrosat incetineste transportul de hormoni, rezultand o activitate foarte crescuta a glandelor si o dereglare a acestora. Rezulta probleme cu tiroida, etc.
Daca ficatul se umfla, sangele trece mai greu prin ficat. Asta inseamna un efort mult mai mare pentru inima, dereglaj in tensiune, puls, etc.
Daca ficatul nu elimina surplusul de hormoni (estrogen sau aldosteron), apare un dezechilibru in retentia de apa si sare si tesuturile incep sa se umfle.
Un ficat blocat poate duce la ciroza, hepatita, etc.
Lipsa bilei in sistemul digestiv poate duce la probleme de stomac, nu se mai absorb cum trebuie grasimile, calciul si vitamina K. De aici o multime de probleme.
Desi e normal ca ficatul sa secrete 1,5 litri de bila pe zi, din cauza blocajului, la unele persoane, se poate ajunge doar la 100 mililitri pe zi. Mai putina bila eliberata de ficat, inseamna ca intestinul subtire nu mai digera mancarea cum trebuie. Rezulta probleme in alimentatie, balonari, infectii, dereglari in flora intestinala, constipatie, iritatie, cancer, etc.
Cand celulele din oase nu mai primesc suficienta hrana, apar problemele osoase.

Curios ca putem introduce camere de luat vederi in organism, am reusit sa facem chiar si nanoboti de marimi extrem de mici, dar aproape toti medicii se fac ca nu stiu cum functioneaza organismul nostru.


Cum sa eliminati fara durere, pietrele din fiere sau ficat:

Timp de 6 zile, se bea suc de mere, cate 1 litru pe zi. (Se bea inainte de mese sau la 2 ore dupa mese).
In aceasta saptamana sa se evite mancaruri sau bauturi reci. Pentru a se dilata canalele biliare trebuie sa se consume in special mancare si bauturi caldute sau la temperatura camerei. Sa nu se consume nimic prajit si sa se evite, pe cat posibil, produsele de origine animala (Sa se tina post). Sa se evite pe cat posibil, orice medicamente in ziua a 6-a. Daca sunteti racit sau apare o afectiune acuta trecatoare, amanati cura.

ZIUA a-6-a: Se mananca de post (Sa se evite orice fel de alimente de origine animala - carne, lapte, branza, unt si orice e prajit - sau va puteti simti rau in timpul eliminarii pietrelor).
Dupa ORA 14:Nu se mai mananca nimic. Doar se mai poate bea apa, in restul zilei.
ORA 18:00 - Se beau 200 mililitri apa (aproximativ un pahar) in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de magneziu). Sarea amara e un purgativ si actiunea sa principala e sa dilate canalele biliare, pregatindu-le pentru eliminarea pietrelor. De asemenea, curata intestinul, astfel incat pietrele, atunci cand incearca sa iasa, nu se lovesc de mancare sau alte reziduuri si pot fi eliminate usor.
ORA 20:00 - Se bea al doilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa - in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 grame) de sare amara (sulfat de magneziu).
ORA 21:30 -Daca nu ati avut scaun pana acum, e bine sa va duceti la toaleta sau optional puteti face o clisma cu apa calduta.
ORA 21:40 -Se pun 100 mililitri ulei de masline (aproximativ o jumatate de pahar) si se amesteca cu 100 mililitri suc de lamai (aproximativ jumatate de pahar). Sucul sa fie cat mai pur, fara pulpa. Ingredientele se pot amesteca intr-un borcan inchis (se clatina de 20 de ori). Se amesteca 2 astfel de portii. In mod ideal, aceste amestecuri se beau fix la ora 22:00 si ora 22:20. Dar, daca simititi nevoia sa va mai duceti la toaleta, puteti amana cu inca 10 minute.
ORA 21:45 - Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric, pana la prima coasta si cat mai in dreapta spre coloana) o mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop. Sa se evite contactul direct cu pielea. Mamaliga se face din 1 kilogram de malai.
ORA 22:00 - Se bea amestecul de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc lamaie. Acest amestec se bea in picioare. E bine sa fie baut tot odata, deoarece, imediat cum ajunge in stomac prima inghititura, incepe eliminarea pietrelor.
ASEZATI-VA CULCAT IN PAT IMEDIAT!
E esential pentru eliminarea pietrelor. Pozitia trebuie sa fie culcat pe spate, cu o perna sub cap. Daca e o pozitie incomoda, se poate sta pe partea dreapta cu genunchii trasi spre piept. STATI COMPLET NEMISCAT, CEL PUTIN 20 MINUTE SI INCERCATI SA NU VORBITI!
Pietrele vor fi eliminate fara durere, deoarece se secreta multa bila (care este uleioasa), iar canalele biliare sunt tinute larg dilatate de magneziul din sarea amara si de caldura mamaligii ce are rol dilatator.
ORA 22:20 - Se bea al doilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc lamaie.
In cazul in care se doreste eliminarea mai multor pietre, optional se mai poate bea si al treilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc lamaie, la ora 22:40.
ORA 22:45 - Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric pana la prima coasta) a doua mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop. Sa se evite contactul direct cu pielea.

A DOUA ZI DIMINEATA:
ORA 06:00 dimineata- Se bea al treilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa - in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de magneziu).
ORA 08:00 dimineata- Se bea al patrulea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa - in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de magneziu).
ORA 10:00 dimineata - Se pot consuma fructe sau suc de fructe.
ORA 11:00 dimineata - Se poate incepe sa se manance mancare de post. Seara sau in urmatoarea zi se poate reveni la mancarea obisnuita. In urmatoarele doua zile este recomandat sa se efectueze o clisma, deoarece pietrele pot ramane in intestinul gros si sunt foarte toxice, putand crea o stare de rau.
In caz ca mai sunt pietre, cura se poate relua o data pe luna. Dupa 6-12 cure, sunt eliminate toate.


Surse: Formula AS nr. 379 sau cartea “The Amazing Liver Cleanse”- autor Andreas Moritz.




Incearca sa-ti amintesti :
- Optimistul vede o oportunitate in fiecare pericol, pesimistul vede un pericol in fiecare oportunitate;
- Da o sansa acestei zile, sa fie cea mai frumoasa zi din viata ta;
- Nu crede in miracole, bazeaza-te pe ele;
- Nu exista o cale spre fericire. Fericirea este CALEA;
- Daca stai sa judeci oamenii, nu mai ai timp sa-i iubesti;

Soare in suflet si in zambet iti doresc!


Material primit pe mail.

Comercianţii de boli inventate

Buyology - Ştiinţa manipulării consumatorilor

Cu treizeci de ani în urmă, părea o glumă. În pragul pensionării, Henry Gadsden, managerul colosului farmaceutic "Merck", se confesa revistei "Fortune", arătându- şi dezamăgirea că uriaşul potenţial de producţie al firmei sale este destinat doar bolnavilor. El visa ca "Merck" să devină un fel de "Wrigley" şi, după modelul marelui producător şi distribuitor de gumă de mestecat, să "vândă la toată lumea". Inclusiv oamenilor sănătoşi.
Trei decenii mai târziu, visul răposatului Gadsden a devenit realitate. Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice ţintesc din ce în ce mai agresiv către oamenii sănătoşi. Suişurile şi coborâşurile vieţii devin tulburări mentale; slăbiciuni sau stări mai proaste, altminteri dintre cele mai obişnuite, sunt transformate în afecţiuni înfricoşătoare, şi din ce în ce mai mulţi oameni normali ajung bolnavi peste noapte.

Într-o carte din 2005, "Selling Sickness. How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients", Alain Cassels (cercetător în politica medicamentelor, la Universitatea Victoria din Canada) şi Ray Moynihan (jurnalist specializat în sănătate) fac o radiografie necruţătoare a strategiilor de marketing cinice, atunci când nu sunt pur şi simplu criminale, ale producătorilor de medicamente.
Cei doi cercetători dezvăluie cum, prin campanii de promovare concertate, industria farmaceutică mondială, cu o cifră de vânzări de circa 500 miliarde dolari anual, exploatează perfid temerile cele mai profunde ale omului: de moarte, de şubrezire fizică, de boală etc.
Pe măsură ce în ţările dezvoltate, majoritatea locuitorilor se bucură de o viaţă mai lungă, mai sănătoasă, mai dinamică, cu atât campaniile publicitare îi transformă pe cei grijulii cu sănătatea lor, în panicaţi pur şi simplu. Probleme minore sunt descrise ca tulburări extrem de grave, care necesită îngrijiri grabnice. Astfel, timiditatea se transformă în "anxietate socială", iar tensiunea premenstruală devine "tulburare disforică premenstruală". Simplul fapt de a fi expus la un risc patologic devine patologie în sine.
Epicentrul acestui tip de comerţ sunt Statele Unite. Americanii reprezintă 5% din populaţia lumii, Dar primesc 50% din medicamentele prescrise pe glob.
Cheltuielile populaţiei cu sănătatea s-au dublat în ultimii şase ani, din cauză că preţurile la medicamente cresc dramatic, dar mai ales pentru că doctorii prescriu din ce în ce mai mult.


Aceeaşi maladie cu altă pălărie

Americanul Vince Parry este un guru al acestui tip de marketing. Într-un articol intitulat uluitor "Arta de a cataloga starea de sănătate" (The Art of Branding a Condition - în Medical Marketing & Media, Londra, mai 2003), Parry explică metodele prin care firmele sale "favorizează crearea" tulburărilor medicale:
- reevaluarea stării de sănătate;
- redefinirea unor boli cunoscute de mult şi rebotezarea lor;
- crearea unor disfuncţii din nimic; (preferatele lui Parry sunt disfuncţia erectilă, deficitul de atenţie la adulţi şi sindromul disforic premenstrual).

Cu o sinceritate dezarmantă, Vince Parry descrie modul în care companiile farmaceutice definesc condiţiile pentru crearea pieţei pentru produse precum Viagra sau Prozac.
Sub patronajul firmelor de marketing, experţi medicali şi guru precum Parry se aşază la aceeaşi masă pentru a descoperi "idei noi despre boli şi stări de sănătate". Totul este ca acestea să li se prezinte potenţialilor clienţi într-o manieră nouă, inedită.
Un raport al Business Insights, destinat conducătorilor de multinaţionale din sectorul farmaceutic este încă şi mai clar:
Capacitatea de "a crea pieţe pentru boli noi" se traduce în cifre de vânzare de miliarde de dolari. Una dintre strategiile cele mai performante, potrivit raportului, este de a schimba modul în care oamenii privesc afecţiunile banale. Ei trebuie "convinşi" că "probleme acceptate până acum ca uşoare disconforturi" necesită "intervenţia medicului".

Acelaşi raport are şi o concluzie optimistă pentru viitorul industriei farmaceutice:
"Anii care vor veni vor fi martorii creării bolilor năşite de firme".
Este evident dificil să trasezi o linie între omul sănătos şi omul bolnav. Dar este la fel de evident că, cu cât se extinde aria de definire a unei patologii, cu atât ea va atinge mai mulţi bolnavi potenţiali. Şi cu atât mai mult vor creşte vânzările de medicamente. Deseori, afirmă Cassels şi Moynihan, experţii medicali care redactează protocoalele de tratament (acestea cuprind suma tehnicilor ce trebuie aplicate în funcţie de cazul aflat sub îngrijire) sunt în acelaşi timp plătiţi de industria farmaceutică. Iar industria prosperă dacă protocoalele le favorizează vânzările.
Potrivit acestor experţi, 90% dintre americani suferă de o tulburare numită... Hipertensiune arterială"; aproape jumătate dintre americance suferă de disfuncţia botezată FSD (disfuncţie sexuală feminină); iar 40 de milioane de americani ar trebui urmăriţi atent din cauza nivelului ridicat al colesterolului. Bineînţeles, toate aceste maladii sunt vindecabile cu medicamente. Iar metodele de prevenţie sunt trecute în plan secundar.


Racolarea medicilor agenţi publicitari

Medicul generalist Des Spence povesteşte în "British Medical Journal" din iulie 2008 cum a fost contactat pentru a participa la o specializare care ar fi trebuit să facă din el un expert într-o maladie născocită de imaginaţia industriei.
Universitatea la care preda i-a transmis lui Spence oferta unei firme în care scria: " căutăm lideri de opinie (...) a căror muncă va trebui să influenţeze gestionarea şi terapia viitoare ale disfuncţiei sexuale feminine (...) prin dorinţă hipoactivă."
Firmele care au o boală de inventat pentru a crea o piaţă pentru un anumit medicament racolează medici pe care îi folosesc într-o schemă de marketing cu scopuri stabilite dinainte şi în care slujitorii lui Hipocrate nu au nici un fel de libertate de mişcare. Totul, evident, în schimbul unor avantaje financiare, dar şi al prestigiului, notorietăţii, pe care o asemenea campanie o aduce.
Dar, "partea cea mai neplăcută în toată această poveste", continuă Spencer, "este lipsa oricărei legitimităţi medicale a disfuncţiei sexuale feminine prin dorinţă hipoactivă. (...)
Industria trebuie să transforme această disfuncţie bănuită, în boală gravă. Iar pentru aceasta e important să existe o acoperire mediatică, mărturii ale celebrităţilor, dar mai ales sacrosancţi experţi medicali care legitimează totul.
,Experţii' estimează că 40% dintre femei ,suferă' de această ,boală'. Iată un exemplu de simplificare numai bună pentru a fi citată peste tot!
Uneori această ,problemă' este prezentată ca un aspect al luptei feministe, când, de fapt, e vorba doar de manipulare cinică.
Deşeurile pe care le produce acest tip de activitate farmaceutică otrăvesc viaţa prin mesajul pe care-l vehiculează slăbiciunea dvs.: (tristeţe, calviţie, libido în scădere etc) este automat simptom de boală", conchide medicul din Glasgow .


Epidemia de marketing

În best-seller-ul "Die Krankheitserfinder" (Inventatorii de boli), Jorg Blech, biochimist german, stabilit în America şi corespondent pentru Der Spiegel, New Scientist şi The Guardian, explică în ce mod industria farmaceutică în colaborare cu experţii de marketing a impus scăderea arbitrară a nivelului normal al colesterolului pentru ca indivizi perfect sănătoşi să devină peste noapte bolnavi; explică de ce de vreo două decenii femeile la menopauză sunt terorizate cu spectrul osteoporozei pentru a favoriza vânzările la medicamentele care ar preveni fracturile; explică tehnicile de manipulare a opiniei publice cu scopul de a crea o piaţă impresionantă a pilulelor care tratează impotenţa.
Între 1984 şi 1987, "Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder" (DSM 4), care este biblia psihiatrilor americani, a introdus 77 de noi boli mentale, scrie Jean-Claude St-Onge în "Reversul pilulei", publicată la Montreal, Ecosocietes, în 2004.
Pentru a introduce aceste noi boli a trebuit schimbată definiţia bolnavului. Oricine resimte la un moment dat o stare de rău devine automat bolnav. Şi, bineînţeles, comentează maliţios St-Onge, pentru fiecare boală există un medicament.
 Iată câteva exemple de "boli noi":
- timiditatea este reciclată sub numele de "anxietate socială"
- naturala regurgitare la bebeluşi devine "reflux esofagian patologic"
- omeneasca senescenţă se transformă în "insuficienţă circulatorie cerebrală"
- până şi stresul de la loterie este legat de "traumatismul biletului necâştigător"

În aprilie 2004, o anchetă extrem de bine documentată şi aprofundată, realizată de Lisa Cosgrove, cercetător la University of Masachussets Boston, şi publicată în prestigioasa revistă "Psycho-Therapy and Psychosomatics", a demonstrat că mai bine de jumătate dintre psihiatrii care au lucrat la redactarea DSM 4 au fost plătiţi de firmele care fabrică exact medicamentele care tratează aşa-zisele boli noi introduse în manual.


Impresia de depresie

Numărul persoanelor depresive de pe mapamond a crescut de şapte ori din 1970 până în 1996, relevă St-Onge.
În Statele Unite numărul de consultaţii în urma cărora s-au prescris antidepresive s-a dublat între 1980 şi 1989.
O tendinţă similară s-a înregistrat în tot Occidentul. Numărul femeilor care iau antidepresive este triplu faţă de cel al bărbaţilor, iar milioane de copii americani le iau cu regularitate.
Cu toate că antidepresivele nu sunt indicate în tratamentul depresiilor uşoare la adulţi, ele sunt prescrise masiv.
Două sunt motivele pentru care medicii o fac totuşi:

1. În 1990, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a pus la punct un program de formare rapidă, cu durata de o jumătate de zi, care să permită medicilor să pună un diagnostic într-un timp scurt, pornind de la ghidurile clinice. Permisiunea acordată, astfel, medicilor generalişti de a trata depresia a dus la multiplicarea de câteva ori a vânzărilor de antidepresive.

2. Societăţile farmaceutice au culpabilizat medicii, acuzându-i în mod repetat că rata crescândă a sinuciderilor este vina lor, pentru că nu prescriu suficiente antidepresive.

Lobby-ştii au lansat chiar ideea că 60-70% dintre sinucideri sunt cauzate de depresiile netratate. Potrivit lui Jean-Claude St-Onge, femeile sunt în mod deosebit vizate de eforturile de "medicalizarea" a vieţii. Altădată, ele mergeau la medic când erau gravide, acum îl consultă în chestiuni de contracepţie şi de menopauză. De altfel, se vorbeşte deja şi de "perimenopauză" (perioada de dinainte de instalare a menopauzei şi până la instalarea ei propriu-zisă), o nouă afecţiune care se încearcă a fi popularizată. Ca urmare, femeile devin mari consumatoare de pastile pe perioade mari de timp.


Cherchez la femme malade!

Hormonoterapia substitutivă este un un pas uriaş pentru "medicalizarea" vieţii femeii. Cu toate că 75% dintre femei nu manifestă nici un simptom deranjant când ajung la menopauză, producătorii farmaceutici şi experţii lor de marketing apelează la frica de îmbătrânire a femeilor pentru a-şi vinde produsele. Şi asta în ciuda deselor efecte secundare ale tratamentului: dureri de cap, greţuri, infecţii genito-urinare, varice la picioare, sensibilitate mamară etc.
Cu atât mai mult cu cât comunitatea medicală nu a ajuns la un consens privind eficienţa hormonoterapiei substitutive, mulţi avertizând asupra utilizării iresponsabile a tratamentului.

Osteoporoza, procesul normal de scădere a densităţii osoase odată cu vârsta, face şi el o ţintă de marketing din femeia de vârsta a doua.
Dar probabil cel mai sfruntat tertip al firmelor de farmaceutice este deja pomenita disfuncţie sexuală la femei (DSF). Peste 40% dintre femeile între 18 şi 59 de ani ar suferi de ea.
De unde această cifră?
St-Onge ne lămureşte. Un studiu făcut în Statele Unite cerea unui număr de 1500 de femei să răspundă cu da sau nu la 7 întrebări. Dacă răspundeau cu da fie şi numai la una dintre întrebări, erau catalogate ca suferind de DSF. Printre ele, se numărau cele care declarau că vreme de mai mult de două luni în ultimul an nu au simţit dorinţă sexuală, au simţit anxietate faţă de propria performanţă sexuală sau au avut probleme de lubrifiere. (Journal of the American Medical Association, 1991)


Farmacoterapia fricii

Cea mai eficientă strategie de marketing pentru "vânzarea"bolilor" este frica.
Pentru a vinde femeilor la menopauză hormonul de substituţie s-a mizat pe frica de criza cardiacă. Pentru a vinde părinţilor ideea că cea mai mică depresie necesită un tratament greu şi îndelungat s-a mizat pe teama de sinucidere a tinerilor.
Pentru a vinde medicamente anticolesterol s-a mizat pe teama morţii premature. Şi asta în pofida faptului că de multe ori medicamentele promovate furibund produc efecte inverse celor scontate.
În noul limbaj de marketing se vorbeste deja de "farmacoterapia fricii".


Alături de "mongering disease", negoţul cu boli.

"Dacă altădată puteam spera să găsim un tratament pentru fiecare boală, negustorii de sănătate, astăzi, mai mult ca niciodată, par să vrea a găsi o boală pentru fiecare medicament fabricat", constată medicul Martin Winkler în postafaţa lucrării lui Jorg Blech, "Inventatorii de boli".
"Manipulând membrii influenţi ai comunităţii medicale, lobby-urile industriei farmaceutice au modificat încet, încet normele anumitor valori biologice (colesterol, tensiune arterială etc) pentru a obţine astfel creşterea numărului pacienţilor susceptibili a fi trataţi".
Căci, conchide Winkler, "a-i face pe nişte oameni perfect sănătoşi să creadă că trebuie să se îngrijescă pe viaţă, reprezintă pentru fabricanţi o veritabilă rentă viageră."





Material primit pe mail. Autor necunoscut.

Curiozitati

1. Ştiaţi că ... filmul Avatar e făcut după cartea omonimă scrisă de Lorin Fortuna acum vreo 7 ani?
2. Ştiaţi că ... numele Wendy a fost făcut special pentru cartea „Peter Pan”.
3. Ştiaţi că ... cercetările indică faptul că ţânţarii sunt mai mult atraşi de persoanele care tocmai au mâncat banane. ?
4. Ştiaţi că ... sughiţul trece dacă vă ţineţi mâinile în apă foarte rece sau dacă vă înţepaţi lobul urechilor cu unghia?
5. Ştiaţi că ... o pisică în casă înseamnă scăderea tensiunii arteriale şi - ca urmare, a riscurilor unei boli cardiace. ?
6. Ştiaţi că ... ursul Polar este cel mai mare animal de pradă de pe uscat, având şi 700 kg (masculii), la o înălţime de 1.8 metri şi 3 metri în lungime!(?)
7. Ştiaţi că ... un melc poate să doarmă fără întrerupere timp de 3 ani şi să nu moară de foame?
8. Ştiaţi că ... în Los Angeles există mai puţine persoane decât automobile?
9. Ştiaţi că ... propoziţia: "The quick brown fox jumps over the lazy dog" foloseşte fiecare literă a alfabetului?
10. Ştiaţi că ... o persoană obişnuită este cu circa 6mm mai înaltă pe timp de noapte?
11. Ştiaţi că ... cămilele au trei seturi de pleoape?
12. Ştiaţi că ... liliecii întotdeauna vor zbura către stânga când vor ieşi dintr-o peşteră?
13. Ştiaţi că ... un strănut iese din gură cu o viteză de peste 965 km/h?
14. Ştiaţi că ... TYPEWRITER este cel mai lung cuvânt care poate fi scris folosind doar literele de pe un rând al tastaturii de calculator?
15. Ştiaţi că ... prima măsură cunoscută de contracepţie a fost folosirea excrementelor de crocodil, de către egipteni în anul 2000 i.Hr.?
16. Ştiaţi că ... o femeie din Arabia Saudită poate obţine un divorţ dacă soţul ei nu îi oferă cafea?
17. Ştiaţi că ... femeile sunt cele care în 70% din cazuri introduc acţiunea de divorţ?
18. Ştiaţi că ... inima creveţilor este localizată în cap?
19. Ştiaţi că ... bobul de strugure este o mică bombă dacă îl pui în cuptorul cu microunde?
20 Ştiaţi că ... creierul omului de Neanderthal era mai mare decât al nostru?
21. Ştiaţi că ... chiar în acestă secundă, 50% dintre şoferii depăşesc limita de viteză?
22. Ştiaţi că ... un cameleon orb, este perfect capabil să-şi schimbe culoarea în concordanţă cu mediul înconjurător?
23. Ştiaţi că ... crocodilii înghit pietre, ca să capete greutate şi să se scufunde mai adânc?
24. Ştiaţi că ... benzile desenate cu Donald Duck au fost interzise în Finlanda pentru că personajul nu purta pantaloni?
25. Ştiaţi că ... plămânul drept primeşte mai mult aer decât cel stâng?
26. Ştiaţi că ... mangustele sunt imune la veninul şerpilor?
27. Ştiaţi că ... sunetul paşilor lui E.T. a fost făcut de cineva care îşi freca mâinile în jeleu?
28. Ştiaţi că ... este imposibil să strănuţi cu ochii deschişi?
29. Ştiaţi că ... majoritatea maşinilor americane claxonează în nota la?
30. Ştiaţi că ... populaţia mondială de găini este aproape egală cu cea a oamenilor?
31. Ştiaţi că ... delfinii dorm cu un ochi deschis?
32. Ştiaţi că ... de fiecare dată când Beethoven se aşeza să compună muzică, îşi turna apă cu gheaţă peste cap?
33. Ştiaţi că ... limba Balenei Albastre cântăreşte mai mult decât un elefant?
34. Ştiaţi că ... un bărbat obişnuit mănâncă în jur de 50 de tone de alimente de-a lungul vieţii pentru a menţine o greutate de 80 de kg?
35. Ştiaţi că ... în 75% din familiile americane, femeile administrează banii şi plătesc taxele?
36. Ştiaţi că ... definiţia marketing-ului este reactualizată o dată la 5 ani?
37. Ştiaţi că.... cel mai mare ochi este cel al caracatiţei? Diametrul ajunge la 40-50 cm.
38. Ştiaţi că ... baobabul, care creşte în savanele africane, poate trăi şi până la 5000 de ani?
39. Ştiaţi că ... Indira Ghandi a fost fiică a unui prim ministru, mamă a unui prim ministru şi ea însăşi prim ministru?
40. Ştiaţi că ... în parlamentul britanic, care număra 650 de membri, sunt doar 400 de locuri? Cine întârzie trebuie să stea în picioare.
41. Ştiaţi că ... jocul de cărţi a fost inventat de chinezi în 1120?
42. Ştiaţi că ... o maimuţă a fost odată judecată şi condamnată pentru că fumase o ţigară în South Bend, Indiana?
43. Ştiaţi că ... în statul american Kansas este ilegal să prinzi un peşte cu mâinile goale?
44. Ştiaţi că ... pentru a putea citi hărţi, trebuie să ai ceea ce se numeşte „abilitate spaţială”, pe care majoritatea bărbaţilor o au bine dezvoltată spre deosebire de femei?
45. Ştiaţi că ... femeile rostesc 8.000 - 9.000 de cuvinte pe zi, iar un bărbat obişnuit între 2.000 şi 4.000 de cuvinte pe zi?
46. Ştiaţi că ... unele paste de dinţi conţin antigel şi majoritatea sunt toxice?
47. Ştiaţi că ... există mai multe păsări flamingo de plastic decât adevărate?
48. Ştiaţi că ... cea mai înaltă cascadă din lume este Cascada Angel din Venezuela?
49. Ştiaţi că ... numele insulelor Canare din oceanul Pacific are legătură cu căţeii şi nu cu canarii? Numele latin este INSULARIA CANARIA, care înseamană insula căţeilor.
50. Ştiaţi că ... ţânţarii au dinţi?
51. Ştiaţi că ... albinele pot fi folosite pentru a detecta minele terestre?
52. Ştiaţi că ... cel mai rece loc permanent locuit este localitatea Oimeacov (Rusia), pe valea fluviului Indighirka, unde s-a înregistrat, în februarie 1964, temperatura minimă absolută de -71,10?
53. Ştiaţi că ... deşertul unde s-a înregistrat cea mai lungă perioadă secetoasă este Atacama, unde ploaia a revenit după 400 ani?
54. Ştiaţi că ... Neil Amstrong a păşit pe lună cu piciorul stâng? CE GLUMĂ!!!
55. Ştiaţi că ... să mănânci cu furculiţa era odinioară considerat a fi scandalos?
56. Ştiaţi că ... cea mai întrebuinţată legumă din lume este ceapa?
57. Ştiaţi că ... şerveţelele nazale au fost iniţial făcute ca bandaje în Primul Război Mondial?
58. Ştiaţi că ... mai mult de 10.000 de păsări mor în fiecare an strivindu-se de geamurile clădirilor?
59. Ştiaţi că ... bricheta a fost inventată înaintea chibriturilor?
60. Ştiaţi că ... în fiecare minut, Pământul este lovit de 6.000 de fulgere?
61. Ştiaţi că ... la naştere, crevetele este mascul, apoi, pe măsură ce creşte, devine femelă?
62. Ştiaţi că ... elefantul este singurul animal cu 4 genunchi, şi toţi urşii polari sunt stângaci.
63. Ştiaţi că ... în anul 2020, bolile mintale vor reprezenta a doua cauză de deces, se arată într-un raport al OMS din cauza poluării, alimentaţiei chimizate şi mutaţiilor genetice la plante?
64. Ştiaţi că ... în iarna anului 1932 a fost atât de frig încât cascada Niagara Falls a îngheţat complet?
65. Ştiaţi că ... 70% din oameni se tem mai mult de păianjeni decât de moarte?
66. Ştiaţi că ... cea mai lungă întrerupere de program de televiziune a avut loc în Anglia, când BBC a întrerupt difuzarea unui film cu Michey Mouse pentru a anunţa începerea celui de-al doilea Război Mondial? După 6 ani, filmul a fost reluat exact de unde a fost întrerupt.
67. Ştiaţi că ... dinţii rozătorilor nu se opresc niciodată din creştere?
68. Ştiaţi că ... 111.111.111 x 111.111.111= 12.345.678.987.654.321
69. Ştiaţi că ... fructele culese în orele de dimineaţă sau de seară sunt mult mai gustoase decât cele culese la amiază?
70. Ştiaţi că ... perlele se topesc în oţet?
71. Ştiaţi că ... lui Walt Disney îi era frică de şoareci?
72. Ştiaţi că ... primul produs ce a avut cod de bare a fost guma Wrigley's?
73. Ştiaţi că ... Montpelier, Vermont este singura capitală de stat american fără vreun McDonald's?
74. Ştiaţi că ... blugii Levi's pot fi cumpăraţi la automatele din staţiile de metrou din Paris şi că această companie a finanţat partidul communist în USA?
75. Ştiaţi că ... New York este singurul oraş din Statele Unite unde mai mult de jumătate din populaţie nu deţine o maşină?
76. Ştiaţi că ... numele renilor lui Moş Crăciun sunt: Rudolph, Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donder şi Blitzen?
77. Ştiaţi că ... pomii de Crăciun erau odinioară împodobiţi cu spumă de săpun?
78. Ştiaţi că ... măcăitul unei raţe nu produce ecou, şi nimeni nu ştie de ce?
79. Ştiaţi că ... caii comunică între ei folosind peste 100 de sunete?
80. Ştiaţi că ... broasca ţestoasă din specia Testudo Radiata trăieşte peste 200 ani?
81. Ştiaţi că ... celulele moarte ale pielii constituie aproape 60% din praful pe care îl ştergem de pe mobile?
82. Ştiaţi că ... un studiu asupra 200 000 struţi, timp de mai bine de 80 ani, nu arată nici un caz unde s-ar fi văzut vreun struţ ascuns cu capul în nisip?
83. Ştiaţi că ... pleoapele crocodilului sunt transparente, astfel încât atunci când se scufundă poate vedea prin apă?
84. Ştiaţi că ... cangurul este un animal care nu poate merge cu spatele înainte?
85. Ştiaţi că ... triunghiul lui Pasca îşi are rădăcinile în China anului 1200 când Jia Xien a realizat primele studii de acest gen?
86. Ştiaţi că ... Leonardo da Vinci a anticipat încă din anul 1491 construirea ceasului cu pendulă? Acesta a fost conceput două sute de ani mai târziu, în anul 1656, de matematicianul german Christiaan Huygens.
87. Ştiaţi că ... „sinus” şi „cosinus” au fost introduşi în limba română în 1820 de către omul de cultură român Gheorghe Lazăr?
88. Ştiaţi că ... o plăcintă se poate tăia în 8 bucăţi din 3 mişcări?
89. Ştiaţi că ... papagalii sunt unele dintre cele mai inteligente specii de păsări de pe glob?
90. Ştiaţi că ... munţii Carpaţi găzduiesc cele mai mari populaţii de lupi, urşi bruni şi linxi din Europa?
91. Ştiaţi că ... denumirea de „hamster” provine din limba germană? Cuvântul „Hamstern” înseamnă „a face provizii/a aduna”.
92. Ştiaţi că ... căscatul hipopotamului nu este un semn de adormire sau plictiseală ci este de fapt un gest ameninţător?
93. Ştiaţi că ... a existat o specie de cal care avea mărimea unei pisici de casă?
94. Ştiaţi că ... în munţii Gara-Taz (Kazahstan), într-o peşteră care se află la 160 de metri adâncime, a fost găsită o neobişnuită pădurice de brazi?
95. Ştiaţi că ... dacă ai călătorii de la un cap la altul al galaxiei noastre - Calea Lactee - cu viteza luminii, ţi-ar trebui 100.000 ani?
96. Ştiaţi că ... simţul de miros al unei furnici este la fel de puternic ca al unui câine?
97. Ştiaţi că ... scaunul electric a fost inventat de un dentist?
98. Ştiaţi că ... amprentele urşilor koala nu se pot distinge de cele umane şi pot fi confundate la locul unei crime?
99. Ştiaţi că ... întregul nume al Los Angeles este: El Pueblo de Nuestra Serona la Reina de Los Angeles de Porciuncula?
100. Ştiaţi că ... inima unei balene albastre bate doar de nouă ori pe minut?
101. Ştiaţi că ... cel mai vechi dicţionar cunoscut datează din anul 600 î.Ch.? Găsit în Mesopotamia , el e scris în akadiană, limba folosită de babilonieni.
102. Ştiaţi că ... s-au înregistrat păsări de pradă care zboară la altitudini mai mari decât Everestul (8848m)?
103. Ştiaţi că ... prima floare fosilă a fost descoperită în Colorado în anul 1953 şi are o vechime de 65 milioane de ani? Este o plantă înrudită cu ananasul numită puya.
104. Ştiaţi că ... cea mai zgomotoasă insectă este greierul African, ale cărui sunete depăşesc 100 de decibeli?
105. Ştiaţi că ... cea mai distructivă insectă cunoscută este lăcusta de deşert? Aceasta trăieşte în Africa şi Asia de Vest. Roiurile unor astfel de lăcuste nimicesc întreaga vegetaţie care le iese în cale.
106. Ştiaţi că ... prima femeie din Europa care a fumat a fost regina Caterina de Medicis, pentru că a fost convinsă de astrologi şi prezicători că tutunul îi va revigora tenul?
107. Ştiaţi că ... savanţii ruşi au descoperit, în Siberia, o salamandră cuprinsă într-o platoşă de gheaţă în urmă cu 70 de ani, care, după topirea gheţii, a revenit la viaţă?
108. Ştiaţi că ... fiecare persoană are o amprentă unică a limbii, aşa cum sunt şi cele ale degetelor?
109. Ştiaţi că ... feniletilamina produce o uşoară stare de visare şi este produsă de către creier în momentul în care doi oameni sunt îndrăgostiţi, iar aceeaşi substanţă se găseşte şi în ciocolată?
110. Ştiaţi că ... există o specie de muscă, Cephenomia, al cărei zbor depăşeşte viteza sunetului, atingând 1300 km/h?
111. Ştiaţi că ... majoritatea vacilor produc mai mult lapte când ascultă muzică?
112. Ştiaţi că ... hipopotamii au ucis mai mulţi oameni decât orice alt animal?
113. Ştiaţi că ... albinele pot fi folosite pentru a detecta minele terestre?
114. Ştiaţi că ... alunele constituie unul dintre ingredientele dinamitei?
115. Ştiaţi că ... în 1987, American Airlines a economisit 40.000$ eliminând câte o măslină din fiecare salată servită celor care stăteau la business class?
116. Ştiaţi că ... durata de viaţă a unei papile gustative este de 10 zile?
117. Ştiaţi că ... creşterea creierului se opreşte în jurul vârstei de 15 ani?
118. Ştiaţi că ... întâmplările cele mai frecvente în vise sunt: căderile, eşecurile repetate în desfăşurarea unor acţiuni, activităţi legate de locul de muncă sau de şcoală, experienţele sexuale, persoana care doarme se visează ca fiind urmărită sau atacată de cineva?
119. Ştiaţi că ... sunt necesare aproximativ 200.000 de încruntări pentru apariţia unui rid permanent deasupra sprâncenelor?
120. Ştiaţi că ... atunci când ne lovim într-un anume loc din zona cotului resimţim o durere acută? Aceasta se datorează faptului că pe aici trece nervul cubital, poziţionat de-a lungul osului humerus. Se consideră că aceasta ar fi o scurtă formă de paralizie.

Sanatate si viata lunga - la indemana oricui !

Dr. Paulo Ubiratan - Porto Alegre , Rio Grande do Sul, într-un interviu acordat televiziunii locale, a fost întrebat despre unele sfaturi pe care le-a dat totdeauna ...

 

Întrebare: Exercitiile cardiovasculare prelungesc viata?

Raspuns: Inima a fost facutã pentru a bate de un numãr de ori ... Nu-ti irosi bãtãile cu exercitii. Totul, în cele din urmã, se uzeazã. Accelerarea inimii nu vã va face sa trãiti mai mult. E ca si cum ai spune cã se poate mãri durata vietii unei masini, dacã o faceti sa meargã mai repede. Vrei sa trãiesti mai mult? Trage un pui de somn!

 

 

 

Î: Ar trebui sã mã opresc cu consumul de carne rosie si sa mãnânc mai multe fructe si legume?
R: Trebuie sã întelegi logica eficientei ... Vaca ce mãnâncã? Iarbã si porumb. Ce sunt astea? Plante. Deci, o friptura nu este nimic altceva decat un mecanism eficient de a introduce legume în corpul nostru. Vrei sa manânci niste boabe - mãnâncã pui!

 

Î: Ar trebui sã reduc consumul de alcool?
R: Categoric, nu! Vinul se face pe bazã de fructe. Brandy este distilat din vin, ceea ce înseamnã cã acesta trage apa din fructe, astfel încât sã profiti din plin din ea. Berea se face, de asemenea, din cereale. Le puteti consuma!

 

Î: Care sunt avantajele unui program regulat de exercitii fizice?
R: Filosofia mea este: dacã nu aveti nicio durere ... sunteti bine!

 

Î: Fripturile sunt daunatoare?
A: Nu m-ai ascultat! ... Astãzi alimentele sunt prajite in ulei vegetal. Acestea rãman impregnate cu ulei vegetal. Cum ar putea uleiul de plante sa fie dãunãtor?

 

I: Flexiunile ajuta la reducerea grasimii?
R: Categoric nu! Exersarea unui muschi doar il face sã creasca în dimensiune.

 

Î: Ciocolata face rau?
R: Esti nebun? E cacao! O altã legumã! Este bunã pentru a fi fericit!

 

Si tine minte: viata nu ar trebui sã fie o cãlãtorie pânã la mormânt, cu intentia de a ajunge sãnãtos acolo, cu un corp atractiv si un organism bine conservat. Mai bine apucã celãlalt drum: bere într-o mânã, chips de cartofi în cealaltã, mult sex si un organism complet uzat, pe deplin folosit, strigând cã ...

A MERITAT SA FACI CALATORIA!

 

 

Dacã a umbla inseamnã a fi sãnãtos, postasul ar fi nemuritor!

 

Balena inoatã toatã ziua, mãnancã doar peste, bea apã si totusi e TARE GRASA!

 

REMEMBER:Un iepure aleargã toatã viata si trãieste 15 ani; broasca testoasã nu aleargã NICIODATA si trãieste 150 de ani.

 

 

 

 

Andrei Plesu in Japonia

     Orice calatorie e o experienta a diversitatii. Dar foarte putine mijlocesc saltul de la diversitate la diferenta. Una e sa te misti in variatiunile multiple ale aceleiasi teme, alta este sa te simti catapultat pe o alta planeta.
Ca, de pilda, cand calatoresti in Japonia.

N-am fost niciodata in Africa, in Australia sau in Caraibe.
Pentru mine, Japonia ramine, de aceea, tot ce poate fi mai altfel, mai neasimilabil, mai "strain"..
Te poti simti strain in Indonezia, parcurgind drumul de la Jakarta la Jojakarta, asa cum se simte strain orice european "civilizat" intr-o enclava arhaica si, pe deasupra, asiatica.
Te poti simti strain in bucataria chineza, in coloritul, moravurile si inocenta americane, sau in expresia lingvistica a Ungariei vecine, din care nu poti selectiona nimic cat de cat familiar.
In Japonia insa alteritatea e radicala.

Te misti in spatiul unei alte umanitati, al unei lumi paralele.
Nimic nu seamana cu ce stii. Nici macar asemanatorul...
N-am sa fac demonstratii pretentioase, de morfologia culturii. Nu Spengler, nu Frobenius, nu Blaga... Am s-o iau de jos, de la obiceiuri curente, de la cum stai la masa si cum duci la gura, de la bai si closete.

Trebuie sa incep prin a recunoaste ca baile sunt, in mai toate hotelurile lumii, suficient de diversificate tehnic ca sa ceara, odata ce te-ai instalat, cateva momente de studiu si acomodare. Caldul si recele, cada si dusul, reglajul jetului, plus tot felul de mici ingeniozitati si nuante locale tin spiritul in alerta si produc, in faza inaugurala, accidente mai mult sau mai putin picante: te uzi, te arzi, te sperii.

Fata de ceea ce poti pati in Japonia, toate acestea sunt insa bagatele, mofturi.
Am avut parte, de pilda, intr-un hotel hiper-modern, de o experienta unica: closetul avea aspectul unui scaun de cosmonaut, cu spatar reglabil, brate late acoperite de micro-computere, beculete albastre si rosii, in perpetua scintilatie, si orificii amplasate scandalos, in cele mai amenintatoare unghiuri.
Obiectul m-a confiscat definitiv, deindata ce am intrat in baie L-am cercetat indelung, ca pe o finalitate fara scop, terorizat totusi de ideea ca scopul poate oricand sa apara, ca un imperativ categoric.
Atractia maxima o reprezentau, fireste, numeroasele butoane de pe bratele scaunului, insotite de inscriptii in japoneza.
Am reflectat cateva clipe, am evaluat riscurile si, in cele din urma m-am aruncat in necunoscut.
In fapt, necunoscutul s-a aruncat asupra mea, ca o ghionoaie isterica, ca un balaur multicefal.

Odata pornit, mecanismul functiona - ca progresul insusi - dupa legi fatale.
Intr-o clipita, intreaga baie a devenit un amplu spectacol de sunet si lumina.
Eram inconjurat de arteziene torentiale, de tipurituri si haiku-uri indescifrabile, de complexe miscari de revolutie si rotatie.
Nu doar closetul raspundea incultelor mele comenzi, ci toate robinetele incaperii, oglinzile, peretii, pardoseala.
Proportiile odaii, eclerajul, inclinatia obiectelor anexe, toate se modificau imperturbabil, sub privirile mele amarite, filtrate de incontrolabile perdele de apa.
Am simtit, impietrit ca ma indrept spre un final imprevizibil. Mi se parea ca de acest closet, de electronicul sau delir, depinde brusc soarta omenirii. Ca pot declansa cutremure, inundatii, ploi de meteoriti, glaciatiuni. Ca, poate, fara sa vreau, am dat peste misterul facerii in cea mai pura (si sordida) varianta materialist-dialectica: o stangace apasare pe butonul gresit, intr-un originar closet galactic.
Din fericire, la un moment dat, toata harmalaia a incetat.
Am stat un timp nemiscat, ca sa nu starnesc vreo recidiva, si m-am retras apoi, sfarsit, in dormitor, unde atmosfera era pasnica: numai, sub pat, o lumina spectrala, care iti lumina papucii ori de cate ori lasai picioarele sa-ti atarne perpendicular pe mocheta. S-ar zice ca fata de acest abuz tehnologic closetele traditionale sunt de o paradiziaca simplitate. Nu in Japonia..

In programul calatoriei mi-a fost introdusa, ca o favoare, ca un deliciu pitoresc, si o noapte la un foarte scump hotel traditional.
Regretatul meu amic, Theodor Enescu, pe atunci director al Muzeului National de Arta, a fost prima victima a acestui episod.
L-am pierdut, scurt, intr-una dintre toaletele aliniate langa receptie. Omul incerca sa iasa, dar ceva, un procedeu ritual, incalcarea unei anumite succesiuni a gesturilor, il tinea blocat. Cabina cu pricina includea tot felul de scule si recipiente de lemn care, printr-un sistem de scripeti, nu permiteau deschiderea usii decat dupa o anumita combinatie de miscari igienice, alternand balansul cu rasturnarea, rotirea si clatirea...

La randul meu, am incasat prima trauma cand, intrind in camera care imi era rezervata, n-am vazut decat un paralelipiped gol, fara nici o piesa de mobilier.
In mintea mea ingusta, de european rasfatat, lucrul care nu poate lipsi dintr-o asemenea camera este patul.. Intri, te intanzi putin, iti desfaci bagajul, rasfoiesti pliante s.a.m.d.
Aici nimic.
Am privit nelinistit spre batrana insotitoare care lucra pe post de "bagajist" si i-am dat de inteles, prin semne limpezi, ca nu pricep cum e cu dormitul. A scos imediat dintr-un perete o rogojina de lux, pe care, insa, s-a grabit sa o reintroduca in lacasul ei "de zi".
Am reluat, alarmat, pantomima: vreau sa ma intind acum, pe loc, chiar daca nu ma culc inca.
Nu, mi-a pantomimat, in replica, cu o blanda cruzime, interlocutoarea mea - ziua nu dormim, nu ne intindem. Ziua stam pe jos, cu picioarele incrucisate si umblam de-a busilea.

Spre seara, m-am hotarat sa cer de mancare in camera. Alesesem, mai curand la intamplare, ceva in care identificasem cuvantul "vitel". A aparut o fosta gheisa, destul de obosita si m-a invitat in baie, adica intr-o camaruta ingusta, cu o copaie de lemn patrata.
"Nu - zic - nu baie! Mancare! Vitel, care va sa zica! Papa!"
"Ba, din contra - imi semnalizeaza, cu un suras buddhist, preopinenta - mai intai baie! Papa la urma!"
Dupa cateva trecatoare accese de demnitate, cedez: intru in scaldatoarea de lemn; gheisa dupa mine! Se atine, ranjind, cu un manunchi de nuiele aromate in mana.
Refuz sa ma dezbrac, insista, nevasta-mea se intristeaza, gheisa e de neinduplecat.
Incropim, pina la urma ceva, un ritual incomplet ("interruptus?"), dupa care am dreptul sa ma asez la masa, pe jos evident, dinaintea unei portii de shabu-shabu. Asta inseamna: un platou cu felii subtiri din carne de vitel cruda si o oala cu apa in care clocotesc legume, mirodenii si branza de soia. Se ia, cu doua betigase, cate o felie de carne si se agita in fiertura din oala, pana dispare tenta de crud.
Gheisa ma asista draconic.

Primul simptom al europenitatii mele e ca nu pot agita carnea in zeama, fara s-o scap dintre betigase.
Decid, pragmatic, sa n-o mai agit, s-o tin pe loc pana vad ca s-a fiert.
Gheisa devine nervoasa: n-am voie sa cad in imobilism; carnea trebuie agitata, altfel nu se patrunde cum trebuie de miresme. De cate ori incerc sa trisez, ma priveste sever si imi sopteste militareste: "Shabu-shabu!"
Trag concluzia ca "shabu-shabu" inseamna, pur si simplu: "agit-o!", "misc-o!", "stinga-dreapta!", "hais-cea!". Cina se incheie melancolic, in insatisfactia partilor si cu perspectiva neimbietoare a unei rogojini medievale.

A sta la masa dupa tipicul samurailor presupune oricum, pentru european, mai exact pentru incheieturile lui, o incercare dura, barbateasca: fara exercitiu, pozitia in lotus sau semi-lotus e o tortura, mai ales daca se prelungeste pe toata durata unei mese: anchilozeaza picioarele, rastigneste coloana si distruge apetitul.
Mi-l amintesc, din nou, pe Toto Enescu, pe post de victima.
Fuseseram invitati sa participam impreuna la o ceremonie a ceaiului. La sfirsit, Toto, si asa chinuit de dureri osoase, avea dificultati sa recupereze postura bipeda: era ca un nod ud, de nedezlegat. L-am dus la masina sub forma de statueta de bronz, un Buddha chircit, in pozitie de rugaciune.

Un alt patit fusese Gabriel Liiceanu.
Invitat la masa de un profesor din Kyoto, specialist in Zen, a inteles repede ca are de trecut o proba grea. Trebuia sa stea cuminte cu picioarele sub el si sa manance din boluri misterioase, oferite de o oficianta care aluneca intre comeseni pe genunchi. Dupa scurt timp, filosoful roman a simtit ca pierde controlul membrelor sale inferioare. Amortite, strabatute de mii de ace, ele ii confiscau intreaga atentie si asa hartuita de insolitul bucatelor si de discursul sibilinic al interlocutorului. (Gustul valah percepe anumite supe extrem-orientale drept extract de carpe si se obisnuieste greu cu ideea ca fasolea batuta se poate freca cu zahar pentru a deveni desert). Trebuia, fireste, facut ceva! Trebuia schimbata pozitia, pastrand, totusi, aceeasi stilistica, de vreme ce a cere un scaun era exclus.
Gabriel s-a hotarat, prin urmare, sa-si adune picioarele in asa fel, incat sa-si poata sprijini sezutul pe calciie. Dupa chinuitorul "lotus" dinainte, noua postura parea mantuirea insasi. Dar numai pentru cateva minute. Calcaiele nu sunt nici ele antrenate sa suporte intreaga pagoda a corpului. In plus, o apasare disproportionata suprasolicita, in aceasta pozitie, degetele indoite ale picioarelor.. Sufocat de durere si de sudori barbare, prietenul meu a adoptat, intr-o incercare disperata de a iesi la liman, o noua atitudine, de o riscanta radicalitate: s-a asezat pur si simplu in genunchi, cu trunchiul drept, dominand - fara autoritate - fapturile gracile ale celorlalti, pentru care "lotusul" nu parea sa creeze dificultati. Scena avea, probabil, in ochii celor de fata, ceva patetic.
Liiceanu trebuie sa fi aratat ca un taran de Octav Bancila, exploatat, obidit, flamand, cazut in genunchi dupa o rascoala ratata.
Dar cat poti rezista in genunchi, daca n-ai practica zilnica a penitentei?
Mai ramasese o singura varianta. Neortodoxa, greu integrabila tabietului nipon, dar parca mai confortabila: pozitia "Lorelei". Te lasi binisor pe o parte, sprijinit intr-un cot, ca fecioara pe pajiste...
Japonezii au contemplat cu discretie tot acest program gimnastic, la capatul caruia victima a iesit din joc, lichidata. Si cotul amorteste! "Un scaun! Un regat pentru un scaun!" - striga mut fiecare madular al filosofului. Nu exista alta solutie decat abandonul. "Vai, ce gradina frumoasa aveti!" - a gemut Gabriel iluminat si, ridicandu-se, a pornit, tam-nesam, s-o viziteze, lasandu-si amfitrionii cu lingura la gura, intre doua imbucaturi.

Am facut o experienta asemanatoare cativa ani mai tirziu, cu acelasi profesor, de-a lungul aceleiasi ceremonii culinare.
Prevenit, am incercat sa rezist pana la capat, cu pretul unei perfecte obnubilari intelectuale.
Nu stiu nici pana azi ce mi s-a spus in timpul dejunului.
Ceea ce, de altfel, seamana cu o clasica experienta Zen. Ca disciplina spirituala, Zen e arta de a sta, de a sta cum trebuie, asa incat corpul tau, duhul tau, lumea din jurul tau si universul intreg sa intre in ordine. Esential in acest efort e ca crisparea efortului, efortul ca program, sa lipseasca.
Constiinta trebuie eliberata de rationalitate si de premeditare.
In cazul nostru, al lui Gabriel si al meu, doi calatori din Far East-ul european, esecul era perfect. Reusisem sa stam prost, cu ochii scosi de efort, constienti de neputinta noastra si incercand sa o dominam rational. Facusem totul pe dos. Buddhismul Zen ne da insa voie sa spunem ca e si aceasta o cale. Calea romaneasca: stai stramb si judeci drept. Stai cum da Dumnezeu! Stai cum poti! Asta-i situatia! In definitiv, nici japonezii astia, care pot sta ceasuri intregi incremeniti in proiect, nu sunt in regula.. Sa se mai miste si ei nitel, sa dea semne de viata.
Vorba gheisei mele: "Shabu-shabu!"




Material primit pe mail.

Cei care ştiu cum să păstreze iubirea !

     Se poartă dramele legate de relaţii, se poartă despărţirile cu spectacol, se poartă reîmpăcările cu bucurie, se poartă scandalurile personale expuse pe sticlă, în văzul cunoscuţilor şi ale necunoscuţilor. Relaţiile frumoase şi armonioase stau în umbră, departe de ochii curioşilor. Îi cunoaşteţi pe acei oameni care ştiu că toate aceste căutări şi răsturnări de situaţii pot fi incitante şi atrăgătoare, însă nu vor trece proba timpului? Ştiţi însă acele relaţii în care el rămâne cu ea şi ea rămâne cu el şi amândoi împreună trec prin bune şi prin rele până la adânci bătrâneţi, iubindu-se şi depunând eforturi să nu-şi piardă iubirea!?... Ştiţi acele cupluri care reuşesc să treacă o probă ce pare de netrecut în ziua de astăzi… proba timpului? Oricine poate întâlni iubirea. Mai devreme sau mai târziu, macar o dată în viaţă, fiecare dintre noi dă nas în nas cu iubirea. Puţini sunt însă cei care ştiu să păstreze iubirea ani la rând, o viaţă întreagă…

Am găsit pe blogul psihologului Randi Gunther un articol interesant: "Who Are The "Keepers?" - The Behaviors of Long-Term Successful Relationship Partners". Bazându-se pe propria experienţă, pe observaţiile clinice extrase din studiile sale de caz, psihologul a observat că cei care reuşesc să creeze relaţii frumoase, stabile şi pe termen îndelungat au anumite trăsături în comun. Psihologul numeşte această categorie de oameni „păstrătorii iubirii” şi ne îndeamnă să învăţăm de la ei arta relaţiilor pentru vreme îndelungată. Totodată, specialistul în relaţii ne face cunoscute cele 15 trăsături ale acestor “gardieni ai iubirii”, parteneri de succes în relaţiile pe termen lung. Unele dintre ele le avem şi noi, altele le putem observa la partener sau la cei din jurul nostru, pe altele am putea încerca să ni le dezvoltam mai mult. Am extras din articolul psihologului anumite idei legate de trăsăturile şi comportamentul celor care ştiu să păstreze iubirea. Articolul în detaliu, precum şi exemple concrete care ilustrează trăsăturile păstrătorilor iubirii, îl puteţi găsi pe blogul lui Randi Gunther sau în revista Psychology Today. Randi Gunther este profesor doctor în psihologie clinică şi consilier în probleme matrimoniale. Având o experienţă de 40 de ani în domeniul psihologiei, Randi Gunther este cunoscută şi apreciată în Carolina de Sud pentru workshopurile şi prelegerile sale pe tema relaţiilor.



1. Cei care păstrează dragostea ştiu că sunt răspunzători pentru faptele lor...

Păstrătorii iubirii nu ezită şi nu se tem să îşi asume răspunderea pentru deciziile lor. Păstrătorii iubirii ştiu că fiecare hotărâre pe care o iau declanşează un comportament şi îşi iau asupra lor responsabilitatea propriilor acţiuni. Au tărie de caracter, însă în acelaşi timp sunt flexibili. Doresc să se schimbe în mai bine, îşi admit greşelile şi caută în permanenţă să îşi îmbunătăţească relaţia.

2. Cei care păstrează dragostea îşi menţin ritmul personal chiar şi în condiţii de stres...

Păstrătorii iubirii îşi cunosc propriul ritm şi îl respectă şi pe cel al celor din jurul lor. Ei înţeleg că există diferenţe în ritmul de funcţionare personal dintre doi oameni. Sunt de aceea rezonabili în flexibilitatea lor şi au disponibilitatea de a-şi reduce sau urgenta propriul ritm pentru a ajunge la acelaşi nivel cu partenerul.


3. Cei care păstrează dragostea nu sunt nişte spectatori obişnuiţi. Ei găsesc o modalitate de a rămâne interesanţi sau de a se retrage într-un mod graţios...

Păstrătorii iubirii ştiu că unul dintre cei mai periculoşi duşmani ai relaţiei lor este plictiseala. Ei ştiu că plictiseala poate distruge tot ce a fost frumos şi interesant într-o relaţie. Ştiu totodată că plictiseala este imprevizibilă şi uneori inevitabilă. De aceea, îşi dau interesul pentru a face dintr-o situaţie neinteresantă una interesantă şi semnificativă. Cum? Nu solicitându-ţi ţie resursele, ci făcând apel la propriile resurse.


4. Cei care păstrează dragostea văd umorul ca pe o parte sacră a relaţiei...

Râsul vindecă, însănătoşeşte. Te scapă de cele mai negre gânduri, de cele mai adânci frici şi dureri şi te lecuieşte de singurătate. Păstrătorii iubirii ştiu cât de important este să găseşti umorul în viaţa şi să mergi cu fruntea sus mai departe, depăşind dezamăgirile şi tristeţile. Păstrătorii iubirii te fac să râzi când este cazul. Îţi arată partea plină şi luminoasă a paharului. Păstrătorii iubirii luminează situaţiile care au nevoie să fie luminate, însă nu şi pe cele grave, care merită solemnitate şi tăcere. Păstrătorii iubirii “pot procesa atât durerea, cât şi iubirea", spune Randi Gunther, dar preferă să vadă faţa însorită a vieţii.


5. Cei care păstrează dragostea ştiu cum să rămană echilibraţi...

Păstrătorii iubirii au stăpânire de sine şi reuşesc să nu îşi piardă controlul chiar dacă sunt provocaţi. Păstrătorii iubirii cad şi ei uneori, însă au tărie interioară. Ea îi sprijină la fiecare clătinare a lor. Păstrătorii iubirii acceptă cu graţie complimentele dar şi criticile. Când partenerii lor sunt instabili, păstrătorii iubirii nu reacţionează la rândul lor prin exagerare sau instabilitate. Ei rămân lucizi chiar şi în conditii de stres şi provocare.


6. Cei care păstrează dragostea nu lasă vina să le influenţeze deciziile...

Păstrătorii iubirii ştiu că vina este o armă mortală într-o relaţie de iubire, însă nu fac apel la ea. Nu vor să manipuleze folosindu-se de tactici de învinovăţire ale partenerului. Păstrătorii iubirii îşi asumă greşelile. Ei încearcă să le repare în loc să exagereze autoînvinovăţindu-se. Pentru că nu învinovăţesc, păstrătorii iubirii nu acceptă să fie controlaţi prin sentimentul vinei. “Le pasă dacă îi fac pe ceilalţi fericiţi, însă nu acţionează din cauza fricii de a-şi pierde partenerul”, spune Gunther.


7. Cei care păstrează dragostea stocheaza “momentele bune” ale relaţiei...

Păstrătorii iubirii ştiu că nu pot face faţă vremurilor dificile într-o relaţie decât retrăgându-se în vremurile grozave ale acelei relaţii. Este metoda lor de a supravietui. În timpuri uşoare şi frumoase, păstrătorii iubirii îşi fac stocul de “amintiri bune” din relaţia lor. Depun aici momentele deosebite care au avut loc pe parcusul relaţiei lor şi le actualizează periodic. În situaţiile dificile ale relaţiei lor, în momentele tragice ale vieţii se întorc la aceste amintiri superbe pentru a supravieţui. Păstrătorii iubirii “nu sunt lipsiţi de respect faţă de durere sau tragedie, însă balansează momentele dificile cu amintiri vesele”, spune psihologul.


8. Cei care păstrează dragostea sunt autentici...

Păstrătorii iubirii sunt sinceri şi sunt percepuţi de ceilalţi ca fiind sinceri. Păstrătorii iubirii îşi doresc ca partenerul lor să îi aprecieze pentru această calitate, apreciind-o la rândul lor în ceilalţi. Păstrătorii iubirii nu joacă niciodată la dublu, ci acţionează întotdeauna cu cărţile pe masă. Nu mint şi nici nu se ruşinează de ceea ce sunt, afişând transparenţă în tot ceea ce gândesc, fac şi spun. Nu cad de acord cu o persoană dacă nu sunt de acord cu persoana respectivă. Ţin la adevăr, însă nu arată cu degetul greşelile celorlalţi.


9. Cei care păstrează dragostea inteleg şi îşi accepta valoarea pe piata...

Păstrătorii iubirii sunt realişti faţă de ceilalţi în ceea ce priveşte propria valoare. Valorile lor sunt bine definite. Le cunosc foarte bine şi nu încearcă să fie ceea ce nu sunt pentru a impresiona sau a câştiga graţia şi acceptarea cuiva. Înainte de a-i respecta pe ceilalţi, îşi doresc să se respecte pe sine. Dacă participă la competiţii, ştiu să învingă şi ştiu şi să piardă. În acest caz, “nu se vaită şi nici nu se simt respinşi. Sunt mai degrabă interesaţi de ceea ce ar fi putut să faca mai bine.”, subliniază Randi Gunther pe blogul său.


10. Cei care păstrează dragostea caută valoarea şi în ceilalţi oameni...

Păstrătorii iubirii vor să fie înconjuraţi de oameni cu trăsături pozitive adevărate, iar atunci când le găsesc în ceilalţi, le împărtăşesc acest lucru. Păstrătorii iubirii ştiu că, în afară de iubirea şi legăturile care se stabilesc între oameni, nimic nu este sigur. Caută de aceea să îşi îmbunătăţească relaţiile în mod continuu şi nu ezită să facă aprecieri dacă persoanele în cauză le merită. Un păstrător al iubirii îşi va aminti un lucru important pe care i l-ai spus, afirmă Randi Gunther… Devine important şi pentru el şi atunci când va avea şansa, va lucra în acest sens.


11. Cei care păstrează dragostea evită pierderile inutile de energie...

Păstrătorii iubirii ştiu că epuizările de energie pot avea loc oricând şi că în viaţă sunt situaţii care te “seacă” efectiv de forţe. Teama, dezamăgirea, negativismul, ataşamentul greşit, panica, jignirile… toate acestea trebuie evitate deoarece ne consumă resursele interne, atât de preţioase de altfel. Păstrătorii iubirii încearcă pe cât posibil să le evite, urmărind în schimb să soluţioneze problemele care generează astfel de sentimente. Păstrătorii iubirii “îi inspiră pe oameni să se concentreze asupra posibilului. Ei nu te dispreţuiesc dacă te îneci în dezamagire disfuncţională. Te vor ajuta în schimb să laşi deoparte epuizările de resurse şi să te concentrezi asupra a ceea ce îţi place la tine.”, este de părere psihologul.


12. Cei care păstrează dragostea ştiu cum să se calmeze...

“Ca oricine altcineva, păstrătorii iubirii se supără, pot fi răniti, se pot simţi frustraţi, însă atunci când vremurile dificile vin, prima lor reacţie este aceea de a se autocalma şi de a se relaxa. Ştiu că dacă se agită, vor comite greşeli”, se arată pe blogul psihologului. Atunci când situaţiile cer să fie calmi, păstrătorii iubirii apelează la resursele lor interioare, recurgând totodată la ceea ce contează cu adevarat pentru ei. Puşi faţă în faţă cu provocări, se poate întâmpla ca şi păstrătorii iubirii să îşi piardă la rândul lor calmul. Reuşesc însă în scurt timp să îşi recapete controlul şi să îndrepte situaţia.


13. Cei care păstrează dragostea caută transformarea continuă...

Nu este deloc usor să îndrăgeşti schimbarea. Rutina poate fi atât de confortabilă... Nu puţini sunt cei care preferă siguranţa şi predictibilitatea. Păstrătorii iubirii ştiu însă că trebuie să fie deschişi în faţa schimbării şi a transformării şi încearcă să le îmbine cu predictibilitatea. Păstrătorii iubirii ştiu că trebuie să înveţe din trecut şi să îşi construiască planuri de viitor. Învaţă din greşeli şi merg mai departe, căutând să se îmbunătăţească şi să-şi îmbunătăţească şi relaţiile cu ceilalţi.


14. Cei care păstreaza dragostea au grijă de ei înşişi...

Păstrătorii iubirii ştiu că nu trebuie să-şi împovăreze partenerul cu o sarcină în plus, aceea de a le purta de grijă. Nu pun asupra partenerului această presiune. De aceea, păstrătorii iubirii fac PERSONAL tot ce pot pentru a-şi menţine sănătatea mentală, fizică şi spirituală. “Ies cu oameni care îi regenerează, îşi ţin minţile active şi sunt profund îndrăgostiţi de valorile spirituale care îi susţin în timpurile dificile. (…) Sunt acei parteneri cărora nu trebuie să le aminteşti niciodată să aiba grijă de ei.” Nu sunt atât de egoişti încât să îţi ceară ţie acest lucru sau să îl aştepte de la tine.


15. Cei care păstrează dragostea preţuiesc momentul prezent...

Păstrătorii iubirii ştiu că este bine să înveţi din trecut şi să îţi proiectezi în viitor, dar că şi mai bine este să trăieşti în prezent. Păstrătorii iubirii lasă în urmă ceea ce trebuie lăsat şi învaţă să preţuiască şi să se bucure cât mai mult de momentele prezente. Atunci când sunt cu partenerul lor, încearcă să fie prezenţi acolo lângă el, pentru el, cu el. Cu totul.





Material primit pe mail. Autor necunoscut.
Destinatarul in schimb, se stie foarte bine!

 

Ilie Cioara – povestea iluminarii

     

    Pentru că mulţi dintre noi, - recunosc faptul că mă număr şi eu printre aceştia, - căutăm înţelegea unor anumite trăiri ale oamenilor, căutăm să înţelegem ce înseamnă iluminarea, ce înseamnă deschiderea spirituală şi nu numai să o înţelegem dar să o trăim şi noi la rândul nostru, să experimentăm viaţa dintr-un alt cadru al conştiinţei noastre. Pentru evidenţierea acestor particularităţi nu există o “metodă” mai puternică decât experienţa persoanală. Cum nu am trecut printr-o asemenea experienţă înălţătoare, am găsit exemplul lui Ilie Cioară cel puţin interesant şi foarte descriptiv. Aşa că vă relatez, pe scurt, mai jos, experienţa iluminării sale:

 

   "  Aveam 55 de ani. Într-o dimineaţă, trezindu-mă din somn, am observat, la nivel psihologic, că funcţionam diferit faţă de noaptea trecută. Mintea îşi pierduse tumultul normal. Într-o stare de beatitudine pe care nu o mai simţisem înainte, eram în perfectă comuniune cu toată structura mea somatică.

Surpriza mea a fost atât de mare încât m-a împiedicat să înţeleg misteriosul fenomen pentru că nu am reuşit să-l traduc în cuvinte. Am citit desigur, multe descrieri ale Iluminării, Eliberării, dar este o diferenţă colosală între simpla cunoaştere intelectuală şi experimentarea directă a fenomenului.

Doar după câteva ore am înţeles ce se întâmplase cu mine, fără a urmări acest “ceva” ca ideal pentru a-l atinge. Eram, ca să folosesc o comparaţie, în situaţia unui om orb de la naştere care tocmai şi-a recăpătat vederea printr-o operaţie. Totul în jurul meu era nou. Aveam o perspectivă globală asupra lucrurilor. O minte tăcută permite simţurilor să perceapă lucrurile aşa cum sunt.

Mintea în totalitatea ei devenise, prin tăcere, o imensă oglindă în care se reflecta lumea exterioară. Şi lumea pe care o percepeam direct cu simţurile mele îşi arată realitatea sa. Prietenii mei, prieteni apropiaţi sau străini erau priviţi nediscriminativ, cu o iubire pe care nu o mai simţisem înainte.

Dacă exista vreo reacţie în minte, dispărea imediat în contact cu scânteia Atenţiei impersonale. O stare de linişte şi bucurie atotcuprinzătoare se întâmplau în jurul meu fără a-mi afecta starea de pace atotcuprinzătoare.

Starea de Sublim, desigur, este greu de descris, dar nu imposibil de experimentat de către cineva care practică cu adevărat conştientizarea. Pentru a o comunica, se foloseşte un limbaj simplu şi direct, care nu e filtrat de către raţiune, pentru că “ego-ul” cu percepţia lui subiectivă nu mai este aici. Ca să o spun altfel: goliciunea psihologică este cea care trăieşte în momentul prezent, exprimă această întâlnire în cuvinte şi cu toate acestea rămâne prezentă şi disponibilă în momentul următor.

Ca rezultat al acestei întâlniri directe cu momentul, întotdeauna nou şi reînnoindu-se constant, am simţit nevoia, alimentată de impulsuri intuitive, de a exprima “Cunoaşterea de Sine” folosind versul. A fost ceva natural. În câteva cuvinte puteam să cuprind şi să comunic esenţa experienţei.

În primul an am scris 300 de poeme. Mai târziu, numărul lor a ajuns la 1000, dintre care 600 au fost însoţite de proză explicativă, ca cele din această carte.

Aş dori să explic câteva efecte care, ca rezultat al faptului că am devenit conştient de propriile procese mentale, ele au dispărut complet fără nicio intervenţie din mintea mea.

După experimentarea acestui fenomen, m-am simţit ca un vas spart, din care următoarele au început să diapară: interesul meu în călătoriile astrale, credinţele mele religioase, egoismul, dorinţele, frica, furia, mândria etc. Conştiinţa mea a rămas deschisă tot timpul, oferindu-mi posibilitatea de a trece din dimensiunea finită în cea Infinită.

Când m-am întâlnit cu acest fenomen extraordinar, datorită perspectivei globale, am înţeles întreaga tragedie umană, cauzată de neînţelegerea vieţii în mişcarea ei neîntreruptă şi a noutăţii fiecărui moment.

Viaţa nu poate fi întâlnită şi înţeleasă până nu suntem într-o stare de libertate totală şi linişte a minţii. Viaţa e mereu nouă, de la un moment la altul şi cere, chiar ne forţează să o întâmpinăm cu o nouă minte, cu un nou creier şi cu noi celule nervoase care nu au mai fost folosite anterior. Este foarte bine cunocut, oamenii de ştiinţă spun că omul, în întreaga sa viaţă nu foloseşte mai multe de 10-15 % din celulele sale nervoase şi potenţialul de memorare. După cum vedeţi, posibilităţile noastre psihologice sunt nelimitate.

După aceste explicaţii, va fi mai uşor de înţeles procesul condiţionării noastre personale, la fel ca şi fenomenul spargerii coajei “ego-ului”.

După cum am mai arătat mai sus, viaţa ne cere să o privim direct, fără un bagaj de memorie.
Cum pierdem bagajul de memorie? Uşor, foarte uşor. Iată cum:

Alăturăm mişcarea minţii cu flacăra Atenţiei totale – cerută de viaţa vieţii în curgerea ei continuă. Fără lumina şi liniştea aduse de Atenţie, nimic nu poate fi înţeles într-un mod real.

În lumina Atenţiei, orice reacţie a minţii (gând, imagine, frică, dorinţă), ce funcţionează haotic, obsesiv şi ne domină, este instant dizolvată. În vidul psihologic ce urmează, apare o nouă minte care se extinde în Infinit, ca stare de Conştiinţă Pură, pură înţelegere dar şi ca acţiune transformatoare.

Această stare de “a fi” este acţiune în sine, dar entitatea care execută acţiunea nu mai există. Omul bătrân, condiţionat de către modelele sale comportamentale, îşi pierde autoritatea pentru că reacţiile haotice, incontrolabile dispar – ele sunt energii care susţin şi alimentează “ego-ul”. Numai în acest fel, printr-o simplă întâlnire cu reacţiile minţii şi ale morţii sale iminente, bariera “ego-ului” este spartă. Printr-o deschidere de moment, fiinţa noastră reală se revelează – care singură ne poate transforma şi vindeca.
Atenţia totală fără niciun scop este Sacrul însuşi în acţiune. Există de fapt, un alt tip de atenţie direcţionată de către voinţă, care se comportă subiectiv limitându-se la un singur obiect. Prin natura sa, acest tip de atenţie se defineşte ca lipsă de atenţie.

În pacea sufletului, în pasivitatea minţii, în vidul sau nemişcarea psihologică – cu toate acestea cine există cu adevărat? Atunci când mintea obişnuită e tăcută poţi observa cum tăcearea preia controlul, o nouă minte apare, care se expandează în Infinit şi se defineşte ca şi Conştiinţă Pură.

În acest fel descoperim că suntem un simplu “a fi”, “aici şi acum”, fără margine – una cu Infinitul. În această simplitate, nu sunt aşteptări sau scopuri, pentru că “ego-ul” a dispărut complet. Acesta este Adevărul Absolut, existent în noi şi peste tot în jurul nostru, arătându-ni-se atunci când deschidem poarta prin tăcerea umilă a minţii.

Asemenea realizări, ale momentelor existenţei, transformă radical fiinţa, ceea ce duce eventual la distrugerea fortăreţei “ego-ului”, ai cărui prizonieri sunteţi atâta timp cât mintea vă domină şi atâta timp cât daţi o importanţă psihologică minţii.

Atunci când această ficţiune dispare, topindu-se în Sublim, experimentăm Inteligenţa creatoare, iubirea, Frumuseţea şi Bucuria, care ne îndreaptă comportamentul prin impulsuri intuitive.”

 

 

     Acestea sunt cuvintele marelui Ilie Cioară, mai mult sau mai puţin, pentru că textul de mai sus este o traducere din engleză ale cuvintelui acestuia pentru că nu am avut acces la o carte în română din care să citez direct. În orice caz, importantă este ideea de bază pe care o transmite, idee pe care o regăsim în toate relatările de acest tip: suntem fiinţe Infinte, cu potenţial Infinit, chiar suntem la esenţă acele lucruri de care începem să ne aducem aminte. Căutaţi să reflectaţi la aceste rânduri şi apoi contemplaţi frumuseţea naturii, unduirea vântului printre frunzele galbene sau sclipirea intermitentă a stelelor cauzată de reflecţia-refracţia luminii în atmosfera pământului, minunăţia zâmbetului unui copil sau un cântec ce vă duce sufletul dincolo de nori. Într-o zi veţi simţi şi voi ce a simţit Ilie Cioară în acea dimineaţă la 55 de ani. Poate chiar mâine…




          Material primit pe mail. Il dedic cu deosebita candoare unei neobosite si vajnice cautatoare a frumusetii sufletesti, Patricia.

Sursa:
http://noulpamant.ro/articole/maestri-spirituali/ilie-cioara-povestea-iluminarii/