O poveste !

Poemul vacii

Într-un sat, o vacă grasă,
 Cum sunt vacile tâmpite,
 Dar frumoasă şi lăptoasă,
 S-a gândit să se mărite.

Boii, de la mic la mare,
 Au venit cu tot belşugul,
 Toţi voiau să se însoare,
 Că-s deprinşi să tragă jugul.

Vaca,, însă ,ca o fată,
 Cu avere şi trusou,
 Îi respinge îngâmfată :
 "Cum să mă mărit c-un bou ?"

"E un cal prin curţi vecine,
 Care pătimaş mă strânge,
 El e genul meu, tip bine,
 Armăsar sadea, pur- sânge !"

Vaca, tot făcându-i curte,
 Îşi atinse idealul,
 După tratative scurte,
 S-a căsătorit cu calul.

"Ah, ce şansă pe mireasă !"
 Comenta în pom o cioară,
 "El - aristocrat de rasă.
 Ea - o biată pierde-vară."

Dar curând , ce tragedie !
 Vaca se certă cu calul,
 Pân'departe-n deal la vie,
 S-auzea întreg scandalul.

În zadar, când stingea lampa,
 Vaca-n fiecare noapte,
 Se plimba făcând pe vampa,
 Cu ispitele-i de lapte.

Ba , mai mult, se întâmplase,
 Ca jucând pe îndrăgostita,
 Calul, furios, îi trase ,
 Două palme cu copita !

Şi atunci, cu dezolare,
 Vaca prinse a pricepe,
 Cum că soţul ei mai are,
 Trei amante, toate iepe.

Asta-i prea de tot, îşi zise,
 Îl dau dracului de cal.
 Şi-ntr-o seară părăsise,
 Domiciliul conjugal.

Slabă, galbenă,uscată ,
 De necazuri şi nevoi,
 Vaca noastră, resemnată,
 Se întoarse printre boi.

Dup-atâta chin şi jale,
 Vaca multe a-nvăţat.
 Primul bou ieşit în cale,
 Îl acceptă de bărbat.

Nunta lor a fost vestită,
 Că s-a dus prin văi ecoul,
 "Ce pereche potrivită !
 Vaca noastră şi cu boul."

Ea comandă , el ascultă.
 El cu munca , ea tapaj.
 Este, fără vorbă multă,
 Tipul clasic de menaj.

Totuşi, vaca ( ne şopteşte,
 un măgar) , c-aşa-i măgarul,
 Prin păduri mai zăboveşte,
 Uneori cu armăsarul.

Dar, eu cred că-i calomnie,
 Măgăria ce ne-o spune.
 Totul e , că-n căsnicie,
 Treaba merge de minune.

Vaca poate, ştie satul,
 Chiar şi grajdul să-l răstoarne.
 Boul nu-i decât bărbatul.
 Ca dovadă, poartă coarne !

Şi aşa, trec ani şi ani,
 Şi precum am prins de ştire,
 Au făcut şi trei juncani,
 Şi trăiesc în fericire.

În povestea mea , de faţă ,
 Nu e nici un lucru nou,
 Pentru orişicare vacă,
 Soţul ideal e-un BOU ...



(Autor necunoscut)